Într-un comunicat transmis reporterilor pe 28 octombrie, liderul ucrainean a declarat că este pregătit să poarte negocieri de pace oriunde, cu excepția Rusiei și a aliatului său Belarus, deși Ucraina nu este pregătită să cedeze teritoriu.
„Este absolut clar că abordăm diplomația doar din poziția în care ne aflăm în prezent. Nu vom face niciun pas înapoi și nu vom părăsi o parte sau alta a statului nostru”, a spus Zelenski.
„Iar rezultatul important este că partea americană a dat în sfârșit acest semnal public: președintele Trump a venit cu un astfel de mesaj”, a adăugat el, referindu-se la faptul că Trump a susținut recent apelul Kievului pentru un armistițiu imediat pe liniile actuale.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat la o conferință pe teme de securitate de la Minsk, pe 28 octombrie, că Moscova speră că Trump „rămâne sincer angajat în rezolvarea crizei ucrainene și va susține principiile care au fost dezvoltate la summitul de la Anchorage”.
Lavrov se referea la o întâlnire din august dintre Putin și Trump, în Alaska, în cadrul căreia Moscova a declarat că poziția lui Putin a fost că Rusia va fi de acord să pună capăt războiului doar după eliminarea „cauzelor principale” ale conflictului - și anume dezarmarea Ucrainei și cedarea teritoriilor pierdute Rusiei în timpul războiului.
Nu a fost imediat clar la ce se referea exact Lavrov. Rușii au prezentat inițial summitul de la Anchorage ca un pas semnificativ către pace, dar bombardamentul continuu al Rusiei asupra orașelor ucrainene și lipsa de disponibilitate a acesteia de a opri luptele, chiar și de-a lungul frontului actual, i-au deranjat pe Trump și negociatorii americani.
Comentariile lui Zelenski vin în contextul în care Rusia pare să facă un progres pe câmpul de luptă din jurul orașului Pokrovsk, pe care trupele rusești încearcă să-l cucerească de peste un an.
Liderul ucrainean a recunoscutcă „aproximativ 200 de ruși” au intrat în orașul estic, care este în prezent „principala lor țintă”.
Pokrovsk, un oraș cu aproximativ 7.000 de locuitori - în scădere de la peste 60.000 înainte de război - deține noduri rutiere și feroviare cruciale și a fost amenințat de încercuirea forțelor rusești în cea mai mare parte a anului.
La începutul lunii octombrie, președintele rus Vladimir Putin a susținut că trupele rusești au intrat în oraș, dar oficialii ucraineni de la acea vreme au negat informația și au declarat că forțele Kremlinului continuă să sufere pierderi mari în regiune.
Expertul militar ucrainean Roman Svitan a declarat pentru Current Time pe 28 octombrie că trupe ucrainene au fost trimise pentru a opri orice alt avans.
„Situația [din Pokrovsk] este dificilă pentru [Ucraina], dar este la fel de dificilă și pentru ruși, deoarece sunt atacați pe două flancuri”, a spus el.
Trump, care săptămâna trecută a declarat că nu-și va „pierde timpul” întâlnindu-se cu Putin dacă liderul de la Kremlin nu este pregătit să încheie un acord pentru a pune capăt războiului său împotriva Ucrainei, se află într-un turneu de o săptămână în Asia, care se așteaptă să culmineze cu o întâlnire cu Xi pe 30 octombrie în Coreea de Sud.
Zelenski a declarat că întâlnirea este o oportunitate pentru Trump de a intensifica și mai mult presiunea asupra Rusiei, după ce administrația sa a trimis unde de șoc pe piețele energetice globale pe 22 octombrie prin sancționarea companiilor de statRosneft și a companiei private LUKoil.
Cele două sunt cele mai mari companii petroliere din Rusia, ale căror exporturi contribuie în mare măsură la umplerea vistieriei Kremlinului, folosită pentru finanțarea războiului.
Observatorii urmăresc cu atenție situația pentru a evalua reacțiile Indiei și Chinei - cei mai mari doi cumpărători de petrol rusesc. China este unul dintre principalii aliați și parteneri comerciali ai Moscovei, aprovizionându-se cu o mare parte din energia rusească prin conducte siberiene.
„Cred că aceasta ar putea fi una dintre mișcările puternice [ale lui Trump], mai ales dacă, în urma acestei măsuri decisive privind sancțiunile, China este pregătită să reducă importurile” din Rusia, a declarat Zelenski.
Între timp, Zelenski a declarat că aliații europeni și occidentali ai Ucrainei vor trebui probabil să continue să ofere sprijin financiar în următorii doi sau trei ani dacă negocierile de pace nu au succes și Ucraina trebuie să continue să respingă forțele rusești invadatoare.
Liderii Uniunii Europene au refuzat pe 24 octombrie să ajungă la un acord privind utilizarea activelor statului rus înghețate pentru finanțarea Ucrainei, după ce Belgia - unde se află majoritatea banilor - și-a exprimat îngrijorările juridice și tehnice cu privire la propunere.
„Am subliniat din nou acest lucru în fața tuturor liderilor europeni. Le-am spus că nu vom lupta timp de decenii, dar trebuie să demonstrați că, pentru o perioadă de timp, veți putea oferi un sprijin financiar stabil Ucrainei”, a declarat Zelenski.
„Și de aceea au în minte acest program - 2-3 ani”, a spus Zelenski, referindu-se la planurile Bruxelles-ului de a accesa activele înghețate ale Rusiei pentru a ajuta Kievul.
Articol preluat de la rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
