Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a avertizat miercuri Moscova că Statele Unite și aliații săi vor „impune Rusiei costuri pentru agresiunea sa continuă” dacă războiul din Ucraina nu se încheie, transmite Reuters.
„Dacă trebuie să facem acest pas, Departamentul de Război al SUA este pregătit să se achite de sarcina sa într-un fel în care numai Statele Unite o pot face”, a declarat Hegseth la o reuniune a Grupului de Contact pentru Apărare din Ucraina, format din aliații Kievului, la sediul NATO, fără să ofere detalii specifice.
Comentariile sale au venit în contextul în care administrația președintelui american Donald Trump analizează cererea Ucrainei pentru rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune.
„Acum este momentul să punem capăt acestui război tragic, să oprim vărsarea de sânge inutilă și să ne așezăm la masa negocierilor. Acesta nu este un război care a început sub conducerea președintelui Trump, dar se va termina sub conducerea lui”, a spus Hegseth.
Șeful Pentagonului le-a cerut aliaților NATO să majoreze cheltuielile pentru achiziționarea de arme americane pentru Ucraina, în urma unui raport care a evidențiat o scădere accentuată a sprijinului militar occidental pentru Kiev în iulie și august.
„Obții pace atunci când ești puternic. Nu atunci când folosești cuvinte dure sau dai din degete, o obții atunci când ai capacități puternice și reale pe care adversarii le respectă”, le-a declarat el reporterilor aflați miercuri la sediul NATO.
Hegseth și-a îndemnat aliații să intensifice investițiile în programul Listei de cerințe prioritare pentru Ucraina (PURL). SUA și NATO au semnat Acordul PURL pe 14 iulie, un acord care înlocuiește donațiile de arme americane către Ucraina cu livrări de arme americane plătite de aliați.
„Așteptăm ca mai multe țări să doneze și mai mult, să cumpere și mai mult pentru a întreține Ucraina, pentru a duce acest conflict la un final pașnic.”
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că se așteaptă la noi angajamente, menționând că 2 miliarde de dolari au fost deja angajate prin intermediul mecanismului PURL.
Suma este, însă, sub nevoile Ucrainei. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se aștepta ca până în octombrie să obțină 3,5 miliarde de dolari în baza promisiunilor făcute.
Suedia, Estonia și Finlanda au promis contribuții miercuri. Însă puteri mai mari, precum Franța și Marea Britanie, nu și-au asumat astfel de angajamente, în ciuda faptului că Hegseth i-a îndemnat pe toți aliații Kievului să contribuie la programul PURL.
„Acum este momentul ca toate țările NATO să transforme vorbele în acțiuni, sub forma investițiilor PURL. Toate țările din jurul acestei mese, fără «pasageri parțiali»”, a declarat Hegseth la începutul reuniunii Grupului de Contact.
Ucraina rămâne în mare măsură dependentă de armele americane, în timp ce se pregătește pentru o nouă iarnă de conflict chinuitor cu Rusia, care deține acum aproximativ 20% din Ucraina, la mai bine de trei ani și jumătate de la invadarea totoală a țării vecine.
Institutul Kiel pentru Economia Mondială a scris marți că ajutorul militar lunar mediu acordat Ucrainei a scăzut cu 43% în iulie și august, comparativ cu prima jumătate a anului.
Experții institutului spun că cea mai mare parte a sprijinului militar vine acum prin inițiativa PURL, căreia până în august i s-au alăturat Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Olanda, Norvegia și Suedia.
România cere NATO un răspuns colectiv la dronele rusești
Reuniunea de miercuri a miniștrilor apărării aliați de la Cartierul General al NATO din Bruxelles a inclus două sesiuni de lucru, prima în format aliat, dedicată agendei de descurajare și apărare, urmată de un prânz informal, în formatul Consiliului NATO-Ucraina, cu participarea Înaltului Reprezentant al UE, Kaja Kallas, și a ministrului ucrainean al apărării, Denis Șmihal.
La sesiunea Consiliului Nord-Atlantic au fost discutate teme de la implementarea angajamentelor asumate la summitul de la Haga, până la evenimentele recente care au afectat situația de securitate de pe Flancul Estic aliat, respectiv incursiunile Federației Ruse în spațiul aerian al României, Poloniei și Estoniei, transmite ministerul român al Apărării.
În context, a fost subliniată importanța consultărilor în cadrul aliat, urmare a invocării Art. 4 din Tratatul Nord-Atlantic, precum și lansarea Eastern Sentry, operațiune menită să asigure securitatea întregului flanc estic.
Au fost prezentate, de asemenea, și aspecte privind misiunea NATO de Apărare Integrată Aeriană și Antirachetă (IAMD) și a cadrului de executare a acesteia, precum și stadiul misiunilor și operațiilor Alianței. O atenție deosebită a fost acordată implementării Țintelor de Capabilități NATO/CT25 și îndeplinirii angajamentului aliat privind investițiile în apărare agreat la Haga (5% din PIB) până în 2035, precum și modalităților de creștere a capacității de producție a industriei de apărare.
„Foarte importantă în perioada următoare va rămâne coordonarea eforturilor noastre pentru o descurajare credibilă și o apărare eficientă. România este deplin angajată în demersurile aliate de asigurare a securității și stabilității Flancului Estic aliat”, a spus ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu.
Pentru că România este unul dintre statele aliate afectate de numeroasele incidente de violare a spațiului aerian cu drone, el a spus că Bucureștiul susține dezvoltarea mai multor inițiative la nivelul NATO pentru a oferi un răspuns colectiv în fața acestor drone.
„Este o manieră pragmatică de a contracara amenințările emergente’’, a spus ministrul Moșteanu.
Cea de-a doua sesiune de discuții, Consiliul NATO-Ucraina, a fost dedicată sprijinului pentru Ucraina, unde au fost discutateinclusiv contribuțiile oferite prin Pachetul Cuprinzător de Asistență/CAP pentru Ucraina, şi prin participarea la misiunea NATO de asistență și securitate (NSATU), precum și cooperarea NATO-UE.
În paralel cu reuniunea NATO, miniștrii Apărării ai Uniunii Europene au discutat despre inițiativa comună de construire a unui așa-numit „zid de drone”, menit să protejeze continentul de incursiuni aeriene similare celor recente.
Proiectul, lansat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după incidentele din Polonia, a întâmpinat însă rezerve din partea Germaniei și Franței, care se tem că Bruxellesul ar putea prelua prea mult control asupra proiectelor majore de apărare.
Comisia a anunțat că va redenumi conceptul în „European Drone Defence Initiative”, un plan mai amplu, care ar include o rețea continentală de senzori, sisteme de bruiaj și arme antiaeriene.
Experții estimează că proiectul ar putea genera comenzi de miliarde de euro pentru industria europeană de apărare, dar avertizează asupra provocărilor tehnice și financiare.
De asemenea, a fost organizată și reuniunea Grupului de Contact pentru Ucraina (UDCG), găzduită de secretarul britanic al apărării, John Healey, și de ministrul german al apărării, Boris Pistorius.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
