La finalul lunii septembrie, surse din partidele aflate la guvernare avansau data de 23 noiembrie pentru organizarea de alegeri parțiale pentru București.
Era pentru prima oară când era vehiculată o dată pentru alegerea unui nou primar. După aproape două săptămâni, nimic nu arată că bucureștenii ar merge la urne prea curând.
Mărul discordiei în coaliția de guvernare ar fi PSD, care ar dori organizarea alegerilor în primăvară și candidați separați pentru fiecare partid.
Postul de edil al Bucureștilor este intens disputat în interiorul partidelor: sunt mai mulți pretendenți la funcția de edil-șef din București, iar organizarea alegerilor pare împietrită până la clarificarea unora dintre problemele din interiorul partidelor.
Conform legii, alegerile pentru București trebuiau organizate până pe 24 august – adică în termen de 90 de zile de la vacantarea funcției.
Codul Administrativ prevede acest termen explicit, dar, pentru că nu există nicio sancțiune pentru nerespectarea lui, termenul rămâne să fie decis aleatoriu.
Termene legale pentru organizarea alegerilor
1. Data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de către Guvern, la propunerea autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor, pe baza solicitării prefectului. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (9) sau de la data pronunţării hotărârii instanţei, în condiţiile alin. (10) (data rămânerii definitive a deciziei prefectului privind vacantarea locului - n.r.).
Sursa: art. 160 alin. 11, Codul administrativ
2. În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor locale, pe baza solicitării prefectului, stabileşte data alegerilor. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, în condiţiile legii.
Sursa: art 149, alin 8, Codul administrativ
Actualul prefect al Bucureștiului, Andrei Nistor, spune pentru Europa Liberă că instituția pe care o conduce a constatat vacantarea postului pe 26 mai 2025.
Către Ministerul de Interne a fost trimisă hârtia de constatare a vacantării pe 11 iunie 2025 – după expirarea termenului de contestare, la fel și la Autoritatea Electorală Permanentă.
„Încă din prima zi când am ajuns aici m-am interesat dacă aceste documente au fost trimise”, a declarat prefectul Capitalei.
„Legea, fiind destul de clară, în termen de 90 de zile trebuiau organizate alegeri”, mai spune Andrei Nistor.
Coaliția nu a decis dacă va avea un candidat unic sau fiecare partid va avea propria alegere. PNL și USR ar fi de acord cu prima variantă, PSD cu a doua.
De-a lungul timpului, au fost vehiculate mai multe variante de candidat. De la Uniunea Salvați România ar putea candida deputatul Cătălin Drulă.
Mai mulți voluntari au fost observați în spațiile publice împărțind fluturași cu Drulă. De altfel, el a cerut vehement organizarea de alegeri până la final de an, la fel ca și purtătorul de cuvânt al partidului, Cristian Seidler.
„Aceste alegeri nu trebuie organizate pentru că așa vrea un partid sau altul, ci pentru că așa spune legea. Este normal ca orice localitate, indiferent dacă este o comună mică sau un oraș mare să fie conduse de primarul pe care locuitorii îl aleg”, explică Seidler.
Seidler mai spune că, în coaliție, PSD a fost cel care s-a opus și că nu s-a pus problema nicio clipă ca alegerile să nu fie organizate din motive financiare.
„Ideea că nu facem alegeri pentru că ar costa bani ar duce spre dictatură, democrația costă, dar lipsa democrației costă și mai mult”, a mai spus purtătorul de cuvânt al USR.
Varianta Drulă nu este însă pe placul unor colegi de coaliție. Ciprian Ciucu, primar al sectorului 6, aflat și el în cărți pentru a candida la Capitală, l-a atacat pe Drulă.
„Nu cred că ar fi un primar general mai bun decât mine, pentru că eu am experienţa gestiunii managementului complexităţii sau gestiunea complexităţii în fiecare zi”, a declarat Ciprian Ciucu, la Europa FM.
„Dar nu cred că [Drulă] ar fi un primar general mai prost decât alţii. Bucureştiul n-a avut primari generali buni. Cel mai bun a fost Băsescu, ca să fie foarte clar. A avut o viziune şi a avut curaj”, a mai spus primarul sectorului 6.
Ciucu, la rândul lui, a fost un nume vehiculat din partea PNL, dar nu singurul.
Bolojan: Mai avem o săptămână să decidem, dacă vrem alegeri anul acesta
Premierul Ilie Bolojan a anunțat, joi seara, că, dacă până pe 17 octombrie nu va fi adoptată o ordonanță de urgență, va părea imposibil să fie organizate alegeri în 2025 în București.
„Adoptarea aceasta ţine de o decizie, e adevărat, a Guvernului, dar astăzi nu avem un acord în coaliţie pentru organizarea în această toamnă a alegerilor”, a spus Bolojan într-un interviu pentru B1TV.
„Şi atunci sigur, eu, personal, dacă m-aţi întrebat, cred că cu cât se organizează mai repede alegerile, cu atât este mai bine pentru Bucureşti.”
„Chiar dacă domnul viceprimar, actualul primar interimar Bujduveanu, văd că lucrează în aceste zile şi face tot ce poate ca să ducă lucrurile înainte, gândiţi-vă că un primar care are toată legitimitatea, are un vot în spate, are o altă forţă, o altă autoritate, are o altă perspectivă decât un interimar, asta e valabil peste tot”, a adăugat premierul.
„Cred că ar fi un lucru bun pentru administrarea Capitalei în următorii ani. Dacă nu vom ajunge la o concluzie, foarte probabil se va amâna convocarea alegerilor în Bucureşti”, a mai spus Bolojan.
Guvernul, dat în judecată pentru întârziere
Guvernul României și Autoritatea Electorală Permanentă au fost date în judecată de Alexandru Pânișoară, Florin Alexandru Dumitrescu, Dan Podaru și Asociația Dreptul Urbanismului, pentru că nu au organizat alegeri în termenul legal de 90 de zile pentru postul vacant de primar general al Bucureștiului, după ce Nicușor Dan a devenit președinte.
Reclamanții cer instanței să oblige Guvernul să emită imediat hotărârea privind organizarea alegerilor și avertizează că mandatul interimar al viceprimarului depășește termenul legal și lipsește de legitimitate democratică.
Aceștia acuză o „tăcere administrativă” care suspendă abuziv dreptul de a alege și de a fi ales, susținând că inactivitatea guvernamentală afectează ordinea de drept și principiul suveranității populare.
În plus, solicită aplicarea unei amenzi pentru întârzieri și plata cheltuielilor de judecată, subliniind că obligația legală de a organiza alegeri în 90 de zile este imperativă, nu facultativă, și că nerespectarea acesteia contravine prevederilor legale și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.
Reclamanții insistă că refuzul Guvernului și al AEP de a-și îndeplini atribuțiile constituie o încălcare a statului de drept și democrației constituționale și că acțiunea lor în instanță are scopul de a restabili ordinea democratică și respectul față de lege.
Politolog: Bucureștenii vor apă și căldură. La PNL se bat două tabere
Neorganizarea de alegeri după vacantarea posturilor este o practică frecventă în politica românească din ultimii 35 de ani, spune politologul Andrei Țăranu, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București.
„Nu vedem o preocupare serioasă din partea coaliției să organizeze alegeri, chiar dacă USR și PNL au ieșit public cu dorința de a avea scrutin pe 23 noiembrie. PSD-ul se opune radical și, la fel, și o parte din PNL”, explică Țăranu.
Cel mai delicat aspect al blocajului îl reprezintă luptele din interiorul PNL, unde, după cum explică politologul, există „două tabere mari, discret, dar ferm conturate”.
Una este cea care îl susține pe Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6, cealaltă îl susține pe Stelian Bujduveanu, ales viceprimar și care ocupă cinci luni funcția de primar general interimar.
Această tabără din urmă „nu ar fi tocmai interesată de organizarea de alegeri”, spune el.
„Bătălia se va da mai întâi pe plan intern, între aceste două tabere, apoi va urma competiția electorală. Dl. Bujduveanu este susținut de Hubert Thuma de la Ilfov, alături de alte filiale precum Giurgiu și cred că încă câteva din Ardeal. Dl. Ciucu are susținerea premierului Bolojan”, completează Andrei Țăranu.
În privința PSD, politologul Andrei Țăranu spune că nici aici nu există preocupare de organizare a alegerilor prea curând, pe de o parte pentru că Sorin Grindeanu nu dorește o candidatură a Gabrielei Firea, pe de altă parte pentru că cel mai bine cotat politician de la PSD în competiția pentru București, Daniel Băluță, și-a manifestat public dezinteresul pentru a candida.
„Probabil că dorește un mandat plin”, a spus Andrei Țăranu.
Politologul este convins că alegerile vor avea loc în primăvara anului următor.
El arată că legitimitatea interimatului depinde mult de raporturile cu Consiliul Local, iar în prezent acestea sunt favorabile pentru actuala conducere interimară.
În ciuda dezinteresului, electoratul bucureștean are așteptări mari, precum „apă caldă, căldură, trafic mai bun, servicii publice funcționale”, cu promisiuni pe care niciun primar nu le-a respectat pe deplin în ultimii ani, mai spune politologul.
Andrei Țăranu insistă că „alegerile locale sunt mai puțin politizate decât cele naționale și că votul politic este exercitat mai ales de activiștii de partid, în timp ce restul electoratului este interesat în bunăstarea concretă a orașului”.
Cazuri relevante de interimate prelungite
Trenarea organizării de alegeri, cum e cazul acum la Primăria Municipiului București, nu este o practică nouă.
În nenumărate alte situații, viceprimarii interimari au asigurat conducerea de obicei până la organizarea de alegeri la termen:
- Sector 4 București (2015-2016) – după demisia lui Cristian Popescu Piedone (noiembrie 2015), Constantin-Ion Melnic a exercitat funcția de primar interimar până la alegerile locale din iunie 2016, mai mult de șase luni.
- Sector 1 și Sector 2 – Vasile Moțoc a fost primar interimar la sectorul 1 între iunie 2015 și iunie 2016, după demisia lui Andrei Chiliman, iar Mihai Mugur Toader la sectorul 2, între martie 2016-iunie 2016.
- Craiova, 2009-2012 - Mărinică Dincă, viceprimar cu atribuții de primar interimar, a ocupat funcția între 2009 și 2012 după suspendarea primarului Antonie Solomon.
- Craiova, 2017-2020 - Mihail Genoiu a preluat interimatul după demisia Olguței Vasilescu. A fost numit viceprimar și primar interimar între 2017-2020, înainte ca aceasta să revină în funcție sau să fie ales alt primar. Genoiu a administrat orașul cu această calitate pentru o perioadă lungă, urmând să candideze apoi oficial pentru primărie.
- Râmnicu Vâlcea, 2014-2016 - Ion Gigi Matei a devenit primar interimar după arestarea pentru corupție a lui Emilian Frâncu în 2014 și a deținut această poziție până în 2016, când au fost alegeri locale. Matei a fost viceprimar înainte și a preluat atribuțiile în mod legal conform legii până la organizarea alegerilor.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
