Divizarea echilibrată a voturilor arată, pe de o parte, confuzia electoratului, iar pe de alta, lipsa unei strategii a partidelor din coaliția de guvernare, care și-au aruncat, fiecare, în cursă, propriul candidat.
Sondajele de opinie arată că primii patru clasați sunt Daniel Băluță (PSD), Ciprian Ciucu (PNL), Cătălin Drulă (USR) și Anca Alexandrescu (susținută de AUR).
Cursa fiind însă atât de strânsă, ierarhia se tot schimbă de la sondaj la sondaj.
De pildă, AtlasIntel arată o neașteptată ascensiune a Ancăi Alexandrescu până în spatele lui Daniel Băluță, cei doi fiind despărțiți de doar 0,1% (Băluță - 23,3%, Alexandrescu - 23,2%).
La 1,5% procente în urma lor se află Ciprian Ciucu, creditat cu 21,7%, în timp ce Cătălin Drulă e pe locul 4 cu 15,5%, urmat de candidata SENS, Ana Ciceală, cu 8,4%.
Într-un sondaj INSCOP, lucrurile stau diferit: dintre cei care și-au exprimat o certitudine de vot, 28,9% l-ar vota pe Ciprian Ciucu (față de 27,1% în noiembrie), 27,4% pe Daniel Băluță (față de 24% în noiembrie), iar 21,2% pe Anca Alexandrescu (față de 21,3% în noiembrie), 10,9% dintre bucureșteni l-ar alege pe Cătălin Drulă (față de 12,1% în noiembrie), iar 8,3% pe Ana Ciceală (față de 7,6% în noiembrie)
Divizarea voturilor
Dacă PNL și USR s-ar fi înțeles pe susținerea unui candidat comun – fie Drulă, fie Ciucu – nu s-ar fi ajuns probabil în situația ca un social- democrat și o reprezentantă a suveranismului, care a făcut o înverșunată campanie la postul Realitatea TV pentru Călin Georgescu, să fie pe primele poziții.
Dar între cele două partide sunt animozități mai vechi sau mai noi, nevindecate de participarea împreună la guvernarea Bolojan. Nu trebuie uitat că USR a fost practic forțat, în 2021, să părăsească guvernul Florin Cîțu, ceea ce a dus la o criză politică prelungită.
Lungul răboj al polițelor neplătite între PNL și USR nu este însă singurul motiv al lipsei unui candidat comun.
PSD, prin vocea lui Sorin Grindeanu, a amenințat că iese de la guvernare dacă celelalte două partide din coaliție vor merge în direcția asta, pentru că ar însemna că partidul va fi „izolat”.
„Trebuie a fi evitat să existe combinații de câte doi din trei care să ducă la izolarea PSD-ului în coaliție. O astfel de variantă va duce la ridicarea gradului de instabilitate politică și chiar și la ruperea coaliției”, a spus Grindeanu.
Votul util
Cu doar o săptămână înaintea alegerilor, după apariția sondajului AtlasIntel, s-a intrat în febra votului util, exact așa cum s-a întâmplat în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 (cel anulat de CCR).
Atunci, PNL încerca să convingă electoratul să nu-și risipească votul pe Elena Lasconi sau Marcel Ciolacu (PSD) și să pună ștampila pe liderul său de la acea vreme, Nicolae Ciucă, argumentând cu pericolul extremismului.
Inutil, după cum s-a văzut: Lasconi a ajuns în finală cu extremistul Călin Georgescu, iar Nicolae Ciucă a luat scoruri mediocre.
Cum PNL și USR se bat aproximativ pe același electorat, iar Cătălin Drulă a început să scadă, liberalul Ciprian Ciucu lansează apropouri în direcția acestuia. Nu-i cere să se retragă – deși e clar că asta i-ar conveni cel mai mult – ci „să nu mai dezbine”.
„Nu fac apel la retragerea lui Drulă, fac apel la responsabilitate, la modul în care comunică, exagerând foarte mult anumite lucruri, denaturând adevărul și divizând electoratul de centru-dreapta”, spune Ciucu.
Acesta a anunțat că îl va contacta pe Drulă încercând o soluție de ultim moment pentru a evita ca Bucureștiul să fie câștigat de Anca Alexandrescu.
De partea cealăltă, Drulă afirmă că liberalul Ciucu încearcă să „reediteze” pericolul extremismului, care acum nu ar fi unul real.
Aceasta rămâne însă de văzut pentru că ascensiunea Ancăi Alexandrescu în ultima săptămână de campanie este, totuși, de natură să creeze „îngrijorare. Analiștii cu care a discutat Europa Liberă spun că un astfel de fenomen trebuie luat foarte în serios.
*Retragerile din cursă
Pe de altă parte, ideea votului util începe să dea roade: trei candidați dintre cei 17 rămași pe buletinul de vot și-au anunțat în ultimele zile retragerea din cursă.
- Vlad Gheorghe – candidat independent, fost membru USR, cu maximum 2% în sondajele de opinie, și-a îndemnat alegătorii să voteze cu liberalul Ciucu și nu cu Drulă. Motivul invocat? Același pericol al extremismului reprezentat de Anca Alexandrescu.
- Eugen Teodorovici – independent, dar personaj cu legături vechi și trainice cu PSD, din partea căruia a fost ministru de Finanțe – le cere alegătorilor săi, puțini la număr din moment ce în sondaje are sub 1%, să-l voteze pe Daniel Băluță.
- Și pe zona suveranistă s-a înregistrat o retragere, cea a lui Alexandru Zidaru, cunoscut drept „Makaveli”, care și-a anunțat susținerea pentru Anca Alexandrescu. Gestul a primit laude din partea lui George Simion, președintele AUR.
Efectul acestor retrageri asupra scorului candidaților va fi probabil unul neglijabil.
În primul rând, alegătorii lor sunt puțini la număr, în al doilea, toți vor figura în continuare pe buletinele de vot, deci s-ar putea să se trezească cu ștampila pe numele lor, așa cum i s-a întâmplat lui Ludovic Orban la prezidențialele din 2024, când a strâns aproape 20.000 de voturi.
Disocierea de partide
Alegerile din București nu au fost niciodată strict despre buna gospodărire a orașului, au avut mereu o importantă componentă politică. Ca dovadă, dintre foștii primari generali, doi au devenit președinți (Traian Băsescu și Nicușor Dan) și unul premier (Victor Ciorbea).
Lucrurile stau puțin diferit anul acesta, pentru că alegerile vin pe fondul unei pierderi de încredere în partidele tradiționale, cele care au condus țara în diverse formule și combinații vreme de 35 de ani.
PSD, în special, și PNL au fost penalizate la alegerile parlamentare de anul trecut, obținând scoruri modeste.
Acesta este motivul pentru care pe afișele electorale ale Daniel Băluță și Ciprian Ciucu siglele partidelor sunt microscopice.
„Votul la acest scrutin este despre administraţie şi despre oameni, nu despre partide”, s-a justificat Băluță, care a evitat să se afișeze cu liderii partidului în campanie și care susține că succesul succesul administrației sale se datorează propriilor performanțe.
La Ciprian Ciucu, lucrurile sunt ceva mai complicate. Relațiile sale cu unii dintre liderii PNL nu sunt dintre cele mai cordiale, fiind un susținător fără rest al lui Ilie Bolojan, care nu este chiar „cel mai iubit dintre pământeni” în partid.
Nu doar minuscula siglă a partidului pitită într-un colț al afișelor electoale arată strategia delimitării de imaginea cam șifonată a PNL, ci și faptul că la lansarea oficială a candidaturii sale nu a participat nici o figură marcantă. Cu excepția premierului Ilie Bolojan.
Lipirea de figurile liderilor
Anca Alexandrescu face caz de indepedența sa, dar e contrazisă de liderul AUR, care și-a asumat-o complet și îi face campanie. Practic, candidata independentă s-a lipit de imaginea AUR fără prea multe fasoane.
Implicarea lui George Simion în campanie l-a deranjat probabil pe Călin Georgescu, relațiile dintre cei doi fiind înghețate: la Alba Iulia, de Ziua Națională, au avut mitinguri separate, așa că fostul „guru” s-a dezis și de alegerile pentru Capitală, și de candidată.
Chiar dacă în sufletul ei a fost afectată de această atitudine, Anca Alexandrescu nu a aratat-o pentru că are nevoie de voturile AUR. De altfel, același sondaj AtlasIntel arată că 75,7% din voturile candidatei vin de la votanții lui George Simion de la prezidențiale.
Sabia lui Dan pe umărul lui Drulă
Chiar dacă nu a spus-o cu subiect și predicat, președintele Nicușor Dan îl susține pe Cătălin Drulă. A fost singurul candidat la a cărui lansare a participat, a avut numai cuvinte de laudă și a spus că speră ca acesta să ducă mai departe proiectele începute de el.
De altfel, Drulă s-a angajat să pună în aplicare referendumul organizat de Dan, prin introducerea unei legi în parlament.
Cu toate acestea, asocierea de imagine cu președintele nu i-a fost de mare folos lui Drulă: nu doar că nu a crescut în sondaje, ci a scăzut.
Potrivit AtlasIntel, doar 24% din votanții lui Nicușor Dan se orientează spre Cătălin Drulă, în timp ce 31% merg pe mâna lui Ciprian Ciucu, ba chiar și pe cea a lui Daniel Băluță – 24,7%.
Cătălin Drulă a fost dezavantajat însă de intrarea în cursă a Anei Ciceală, o candidată de stânga, plecată din USR, care reușește să obțină un scor bun – între 7 și 8%. Voturile vin probabil din tolba lui Drulă.
Bine nu i-a făcut lui Drulă nici scandalul în care a fost implicat Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, care a fost obligat să demisioneze după ce s-a dovedit că și-a „coafat” CV-ul la capitolul studii.
Drulă nu a avut inspirația să se delimiteze clar de practicile colegului său de partid. „La domnul Moșteanu nu e nicio ilegalitate. Și-a asumat o greșeală din trecut. A demisionat imediat”, a spus liderul USR.
Consecințe politice
Importanța alegerilor din București este crucială din punct de vedere politic.
O victorie a lui Ciprian Ciucu l-ar întări pe premierul Ilie Bolojan în raport cu dușmanii săi din partid – aripa Hubert Thuma-Eduard Hellvig –, dar și în raport cu PSD. La rândul său, Ciucu va avea mult mai multă putere în PNL, putând chiar aspira la o candidatură la prezidențialele următoare.
Înfrângerea lui Ciucu le-ar da apă la moară celor care îl doresc plecat de la Palatul Victoria pe Ilie Bolojan și îi sabotează – mai discret sau la scenă deschisă, așa cum face PSD – acțiunile de reducere a deficitului. Nu este exclus ca pentru Bolojan să înceapă numărătoarea inversă din această perspectivă.
Victoria lui Drulă ar fi o bilă albă nu doar pentru președintele Nicușor Dan, dar și pentru USR, care și-ar întări poziția în coaliție și s-ar putea reinventa politic. O înfrângere însă ar fi decontată de președinte și ar fi un semnal pentru adversarii săi că începe să-și piardă din popularitate.
În ce-l privește pe Daniel Băluță, nici victoria, nici înfrângerea sa în alegeri nu ar avea un impact major asupra PSD sau asupra scenei politice în general.
Pierderea Bucureștiului nu ar face decât să confirme că PSD nu și-a revenit după eșecul din alegeri. Pentru raportul de forțe din interiorul partidului, probabil că Grindeanu ar respira ușurat în varianta înfrângerii lui Băluță, pentru că ar scăpa de un potențial adversar.
Adevărata lovitură pe scena politică ar fi însă victoria Ancăi Alexandrescu. Ar fi prima funcție importantă în stat cucerită de suveraniști. Aceștia ar primi un balon de oxigen, ceea ce ar putea schimba în viitor ecuația de putere.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
