„Ramsteinul Estului” din România este vital pentru viitorul Ucrainei, spune generalul în rezervă Philip M. Breedlove, fost comandant suprem al forțelor aliate din Europa (SACEUR) și membru al consiliului de administrație al Fundației Saratoga, într-un interviu pentru publicația ucraineană Kyiv Post.
Fostul comandant al NATO a explicat de ce baza militară din județul Constanța va juca un rol esențial în asigurarea păcii în Ucraina:
„Baza MK, doar prin prisma poziției sale în lume, este incredibil de importantă pentru orice acțiune întreprinsă în această parte a lumii și are o poziție unică, fiind importantă pentru orice operațiuni din Ucraina”.
Generalul Breedlove a exemplificat cât de importantă este baza pentru operațiunile aeriene occidentale, amintind de rolul ei în sprijinirea misiunilor din Afganistan.
În timpul războiul din Afganistan (2001-2021), România a fost folosită ca centru logistic pentru misiunile militare NATO și SUA, în special în anii 2000. Pe aici au trecut militarii și echipamentele spre și dinspre Afganistan.
În prezent, Baza Aeriană 57, afirmă generalul, capătă un rol extrem de important în planurile aliaților de asigurare a garanțiilor de securitate pentru Ucraina, în cazul în care discuțiile de pace cu Rusia s-ar materializa.
Rolul României
Unul dintre scenariile discutate recent la vârful NATO a fost ca Statele Unite să trimită avioane de luptă F-35 la Kogălniceanu, unde sunt deja trupe americane. Iar numărul lor va crește vertiginos odată cu modernizarea și extinderea bazei.
„Infrastructura militară aeriană a României reprezintă un punct forte de pe Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice pentru descurajare și apărare”, a transmis Ministerul Apărării, luna trecută, când au apărut informații despre acest scenariu.
Premierul Ilie Bolojan a confirmat atunci că România poate oferi garanții de securitate Ucrainei prin punerea bazelor militare la dispoziţia NATO, fără să intre însă în detaliile tehnice.
Nu vom trimite trupe, a subliniat prim-ministrul României.
Acest aspect este critic la București, iar generalul Philip M. Breedlove spune în același interviu pentru Kyiv Post că are la bază temeri geopolitice istorice.
„România, la fel ca Polonia și alte națiuni, este atât de conștientă și preocupată de invazia rusă, încât ezită să trimită forțe în afara țării, deoarece crede că va trebui să-și apere propria țară”, a declarat fostul șef al NATO.
El a adăugat că nivelul de participare al țărilor din Flancul Estic va depinde în ultimă instanță de nivelul de sprijin pe care îl percep din partea celorlalți membri NATO.
„Participarea lor la orice se va întâmpla în Ucraina va depinde [...] de cât de bine sunt sprijinite de NATO”, a spus el.
Într-o analiză separată, generalul Breedlove evidențiază o dilemă centrală: pentru ca o misiune de menținere a păcii în Ucraina să aibă succes, aceasta trebuie să se bazeze în mare măsură pe o țară – și anume România – care este prudentă cu privire la implicarea militară directă a aceluiași conflict.
„În timp ce Europa și Statele Unite formulează un cadru pentru menținerea păcii în Ucraina, rolul României va fi indispensabil. Fără bazele sale aeriene, infrastructura și hotărârea politică, fundamentul logistic al oricărei misiuni a coaliției ar fi grav slăbit”, mai spune generalul Breedlove în analiza pentru The National Interest.
El subliniază că menținerea păcii va pune la încercare angajamentele SUA și ale Europei, precum și capacitatea NATO de a proiecta stabilitate pe flancul său estic: „Ca potențial sprijin pentru aceste operațiuni, «Ramsteinul Estului» din România deține cheia succesului misiunii de menținere a păcii conduse de Europa în Ucraina”.
Modernizarea MK
În prezent, Mihail Kogălniceanu este unitatea militară a Ministerului Apărării care găzduiește câteva mii de militari americani dislocați în România și este cel mai important punct de tranzit pentru forțele altor țări aliate României din NATO.
Baza a intrat din 2023 într-un amplu proiect de extindere și modernizare, evaluat la 2,5 miliarde de euro.
La finalul lucrărilor, undeva spre finalul deceniului următor, baza ar trebui să fie dotată cu piste pentru avioane de toate tipurile, depozite de muniții și sisteme de apărare, baze pentru avioane și elicoptere, cazare, grădiniță, școală și farmacii pentru militari și familiile lor.
În plus, ar urma să găzduiască și mai mulți militari față de discuțiile inițiale: aproximativ 20.000.
„Consiliul European reafirmă importanța securității și stabilității în Marea Neagră și salută prezentarea de către Comisie și Înaltul Reprezentant a Comunicării comune privind abordarea strategică a Uniunii Europene față de regiunea Mării Negre.”
Concluzie a Consiliului European din 26 iunie 2025
Pe 1 septembrie, la vizita în România a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Nicușor Dan a anunțat că județul Constanța este propunerea României pentru un hub de securitate al UE la Marea Neagră.
Nicușor Dan a mai spus că „România a propus deja niște proiecte, printre care Baza Kogălniceanu, Portul Constanța” pentru a fi incluse în programe SAFE al Uniunii Europene.
„Programul SAFE o să fie și o oportunitate de dezvoltare a industriei românești de apărare, pentru că vor fi echipamente care vor fi produse în România, și, de asemenea, o oportunitate pentru a dezvolta o infrastructură care să deservească atât zona militară, cât și zona civilă”, a mai spus el, pe 1 septembrie.
Bugetul total al programului este de 150 de miliarde de euro și a fost solicitat în întregime de țările membre. România a solicitat și îi va fi alocată a doua cea mai mare sumă, după Polonia, țară care va primi aproape 44 de miliarde de euro.
„Sunt [aproape] 17 miliarde de euro, dintre care în zona de apărare directă vor fi vreo 11 și un pic”, a declarat miercuri seară, la Euronews, ministrul Economiei, Radu Miruță.
„După ce Ministerul Apărării spune care îi sunt prioritățile, la Ministerul Economiei noi luăm aceste priorități și încercăm să le facem cât de mult se poate în România, fie cu industria de Apărare românească direct, fie în parteneriat cu transfer de tehnologie, care sunt cele mai eficiente metode cu putință”, a adăugat el.
Lista detaliată a proiectelor pentru care a solicitat România finanțarea de 16,68 miliarde de euro prin SAFE este clasificată.
Ea a fost stabilită într-o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de la finalul lunii aprilie 2025, a precizat pentru Europa Liberă, la începutul acestei luni, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu.
România trebuie să trimită până pe 29 noiembrie lista de achiziții pentru modernizarea armatei prin programul SAFE. Până atunci are loc negocierea tehnică pentru definitivarea listei proiectelor finanțate prin mecanismul SAFE.
Atunci când a fost alocată suma, ministrul Apărării a mai spus că cele aproape 17 miliarde de euro sub formă de împrumuturi obținute prin mecanismul SAFE „vor putea merge nu doar către înzestrarea Armatei prin achiziții comune europene, ci și către infrastructura civil-militară: poduri, drumuri, autostrăzi și căi ferate care să asigure mobilitatea rapidă a trupelor și echipamentelor atunci când securitatea noastră o cere.”
„Sunt investiții de care vor putea beneficia fiecare român”, a declarat Moșteanu.
Participarea României la programul SAFE are trei implicații majore:
- Componenta de apărare, care presupune o planificare pe următorii cinci ani a achizițiilor de tehnică militară, care vor fi făcute în parteneriat cu țările europene, pentru creșterea capacității de apărare.
- Componenta bugetară. Achizițiile de tehnică militară din următorii cinci ani vor fi plătite din această alocare, un credit cu dobânzi mult mai avantajoase decât ar fi putut obține România pe cont propriu, cu perioadă de grație de zece ani și termen de rambursare de 40 de ani.
- Componenta de infrastructură. Este propusă spre finanțare o infrastructură mixtă civilă și militară, capetele autostrăzilor din nord-estul României: A7 și A8, Pașcani - Suceava - Siret, respectiv Pașcani - Iași - Ungheni.
SAFE – programul de împrumuturi pe termen lung (40 de ani), parte a programului ReArm
Acțiunea pentru securitatea Europei (SAFE) este un instrument financiar al Uniunii Europene, creat în mai 2025, parte a programului ReArm Europe, și lansat în contextul războiului din Ucraina și al amenințării rusești la adresa Europei din ultimii ani.
Garantat din fondurile comunitare, programul vine în sprijinul statelor membre care doresc să investească în producția industriei de apărare prin achiziții publice comune axate pe capabilitățile prioritare.
Prin SAFE, Uniunea Europeană va furniza până la 150 miliarde de euro care vor fi acordate statelor membre interesate la cerere și pe baza planurilor naționale. Plățile vor lua forma unor împrumuturi cu scadență lungă, la prețuri competitive, care vor fi rambursate de statele membre beneficiare.
Pentru a asigura economii de scară și interoperabilitatea și pentru a reduce posibila fragmentare, statele membre beneficiare vor trebui să facă achiziții publice comune care implică cel puțin două țări participante pentru a fi eligibile pentru împrumuturi.
Ca răspuns la situația geopolitică actuală și la nevoia urgentă de investiții masive în echipamente de apărare, SAFE va permite, de asemenea, achiziții care implică un singur stat membru pentru o perioadă limitată de timp.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
