Protestele, inițiate de un grup de stânga și amplificate pe rețelele sociale, au dus la blocarea drumurilor, incendierea coșurilor de gunoi și ciocniri cu forțele de ordine în unele orașe.
Poliția a anunțat 200 de arestări la nivel național până la prânz.
În Paris, pompierii au intervenit pentru a îndepărta baricadele ridicate de studenți în unele locuri din oraș.
În Nantes, manifestanții au blocat o autostradă cu anvelope și coșuri de gunoi arse, iar în Montpellier, poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii care au blocat un sens giratoriu.
Ministrul de Interne, Bruno Retailleau, a avertizat că va exista „toleranță zero” pentru acțiuni violente sau blocaje ale unor puncte strategice, cum ar fi rafinăriile de petrol.
Aproximativ 80.000 de polițiști au fost mobilizați în toată țara, dintre care 6.000 în Paris, pentru a preveni escaladarea protestelor.
În ciuda acestor măsuri, traficul a fost perturbat pe autostrăzi în orașe precum Marseille, Montpellier, Nantes și Lyon, iar aeroporturile Charles-de-Gaulle și Orly din Paris, precum și transportul feroviar regional, au fost afectate.
În Rennes, un autobuz a fost incendiat, iar în sud-vestul țării o linie electrică avariată a blocat traficul feroviar. Situații similare au fost semnalate la Bordeaux și Toulouse.
Ziua în care un nou premier își preia mandatul
Protestele au loc în ziua în care Sebastien Lecornu, fost ministru al Apărării și aliat al lui Macron, preia mandatul de premier, după ce fostul prim-ministru, François Bayrou, a fost demis de parlament.
Bayrou, care a ocupat funcția doar nouă luni, a fost criticat pentru încercarea de a aplica un pachet de măsuri de austeritate menite să reducă datoria Franței cu 44 de miliarde de euro.
Lecornu este al șaptelea prim-ministru al lui Macron din 2017 și al cincilea din al doilea mandat al acestuia (2022) și are misiunea de a stabiliza scena politică și de a găsi un compromis pentru adoptarea bugetului.
„Președintele este convins că un acord între forțele politice este posibil, respectând convingerile fiecăruia”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției franceze.
Lecornu a promis pe platforma X că guvernul său va lucra pentru „stabilitate politică și instituțională pentru unitatea țării”.
El se confruntă cu o provocare majoră: construirea unui consens în parlament pentru a evita soarta predecesorului său.
În timp ce sindicatele pregătesc o zi națională de greve pe 18 septembrie, observatorii spun că protestele actuale indică o nemulțumire profundă față de elita politică și politicile de austeritate.
„Să blocăm totul”: Un protest fără lider clar
Mișcarea „Bloquons Tout” („Să blocăm totul”) a luat amploare pe rețelele sociale și în aplicațiile de mesagerie în ultimele luni, fără un lider clar identificat.
Inițial susținută de grupuri de dreapta, aceasta a fost preluată de stânga și extrema stângă, atrăgând în special tineri.
Protestatarii cer renunțarea la eliminarea a două zile de sărbătoare legală propusă de Bayrou, reducerea costurilor medicale pentru salariați și condiții mai generoase pentru concediul medical.
Mișcarea este deja comparată cu protestele „Vestelor Galbene” din 2018, care au zguduit primul mandat al lui Macron. Observatorii politici notează însă că actualul val de proteste este mai clar orientat spre stânga.
Șeful poliției din Paris, Laurent Nunez, spune că suspectează că „stânga radicală” organizează acțiuni „spectaculoase”, dar fără sprijinul societății civile.
În ciuda apelurilor online de a evita violența, ciocnirile cu poliția și pagubele materiale au fost inevitabile.
Ministrul de Interne Retailleau a acuzat partidul de extremă stânga La France Insoumise (Franța Nesupusă) și liderul său, Jean-Luc Mélenchon, de încercarea de a crea „un climat de insurecție”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
