Această stagnare arată o încetinire generală activității economice, cauzată în principal de scăderea industriei și a exporturilor. De cealaltă parte, sectoarele construcțiilor, informațiilor și comunicațiilor au crescut, dar insuficient pentru a genera o creștere economică în primul trimestru al anului 2025, potrivit INS.
În același timp, industria a înregistrat o scădere, iar cheltuielile gospodăriilor și investițiile au crescut, mai arată datele Institutului de Statistică.
Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru trimestrul I 2025, ajustat sezonier, a fost de aproximativ 440 de miliarde lei la prețuri curente, în termeni nominali. În termeni reali, PIB-ul a stagnat comparativ cu trimestrul precedent, fără modificări semnificative.
Față de primul trimestru al anului 2024, PIB-ul a înregistrat o creștere modestă de 0,5%.
În contextul unui deficit bugetar mare, stagnarea economică pune și mai multe probleme de finanțare a cheltuielilor publice. Lipsa creșterii economice înseamnă și o stagnare bazei de impozitare, pe care se bazează cheltuielile bugetare.
În asemenea condiții, creșterea veniturilor poate avea loc doar nominal (din inflație și creșterea prețurilor), printr-o mai bună colectare, prin limitarea evaziunii fiscale sau creșterea unor taxe și impozite.
În cazul unor venituri mai mici la buget, cheltuielile publice, inclusiv cele pentru apărare și infrastructură, pot fi restrânse, iar capacitatea de a susține creșterea economică prin politici fiscale este redusă când creșterea economică este modestă și inflația este persistentă.
Specialiștii spun că România riscă stagflație, cu o creștere economică aproape de zero și inflație de aproape 5%.
Stagflația este o situație economică dificilă destul de rar întâlnită în care economia înregistrează simultan trei fenomene negative: 1 - stagnare economică (creștere economică scăzută sau inexistentă), 2 - inflație ridicată și 3 - o rată a șomajului crescută.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
