Pe 1 iunie, videoclipuri cu quadcoptere încărcate cu bombe lansate din camioane, în timp ce incendiile izbucneau în apropiere, s-au răspândit pe rețelele de socializare. Era imediat după ce serviciile de securitate ucrainene au lansat atacuri la lumina zilei asupra bazelor aeriene din Rusia, care au provocat distrugerea multora dintre aeronavele cu rază lungă de acțiune ale Kremlinului.

Aceste videoclipuri sunt, fără îndoială, studiate acum la orele de planificare militară.

„Acest atac ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru armatele din întreaga lume”, spune pentru RFE/RL Stacie Pettyjohn, directorul programului de apărare de la Centrul pentru o nouă securitate americană.

„În multe privințe, [atacul din 1 iunie] a fost mai eficient decât cele făcute de dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune, deoarece dronele mici se pot dispersa, pot naviga către ținte diferite și pot lovi cu precizie ținte multiple într-o bază aeriană mare”, declară expertul în drone.

„Elementele centrale ale acestui atac au fost infiltrarea și operațiunile secrete foarte aproape de bazele aeriene, care, probabil, nu erau foarte puternic apărate, deoarece nu prea erau îngrijorări cu privire la capacitatea Ucrainei de a lovi atât de adânc [în interiorul Rusiei]”, adaugă ea.

Rămâne încă neclar locul din care au fost pilotate dronele sau dacă acestea s-au bazat pe inteligența artificială pentru a localiza aeronavele rusești.

Ucraina a susținut că acoperișurile camioanelor care transportau flota de drone ascunse au fost deschise „de la distanță” pentru a permite lansarea quadcopterelor.

Quadcopterele radiocomandate pot avea probleme de comunicare pe măsură ce se apropie de țintă, din cauza interferențelor sau pierderilor de semnal.

În schimb, imaginile video surprinse de la bordul uneia dintre dronele atacatoare prezintă o filmare neîntreruptă, tipică quadcopterelor controlate prin cablu. Raza de acțiune a acestor drone este limitată de lungimea cablurilor lor, care seamănă cu undițele de pescuit. Dar, deoarece se pare că camioanele de lansare mobile ale Ucrainei au parcat la câțiva kilometri de bazele rusești, această limitare a fost depășită, cu rezultate devastatoare.

Kievul a susținut că aproximativ 41 de aeronave au fost distruse. Un blogger popular pro-Kremlin a estimat că au fost distruse zece aeronave.

Michael Boyle, profesor asociat la Universitatea Rutgers și autor al unei cărți despre războiul cu drone, spune: „Există o mulțime de tehnologii de combatere a dronelor care devin destul de inutile împotriva dronelor care operează într-o buclă închisă cu cabluri de fibră optică, iar [armatele] vor trebui să regândească strategiile anti-UAS pentru a face față dronelor cu fibră optică, chiar dacă atacuri precum cele pe care le-am văzut în Rusia rămân rare și greu de reprodus”.

Bazele aeriene militare sunt protejate cu sisteme stratificate, care includ radare pentru a detecta amenințările care se apropie, precum și sisteme de rachete și dispozitive de bruiaj concepute pentru a dezorienta dronele controlate prin radio.

Atacurile de pe 1 iunie au anulat aproape toate aceste sisteme de apărare.

Zburând de la mică distanță, dronele au sosit fără avertismentul pe care îl pot oferi radarele cu rază lungă de acțiune și în roiuri capabile să depășească chiar și sistemele de apărare antirachetă concepute să doboare astfel de dispozitive mici.

În unele înregistrări video făcute pe 1 iunie, se pot auzi focuri de armă de calibru mic în timp ce militarii ruși par a încerca să doboare quadcopterele.

Colonelul Markus Reisner, șeful departamentului de cercetare și dezvoltare al Academiei Militare Austriece, spune pentru RFE/RL că atacul oferă „o mostră din viitorul războiului”.

Reisner afirmă că, de la începutul războiului, Moscova a lovit Ucraina folosind „bombardiere cu rază lungă de acțiune Tu-22, Tu-160 și Tu-95. În timpul acestor atacuri regulate, bombardierele grele își lansează rachetele de croazieră cu rază lungă de acțiune de la o distanță sigură și în afara razei de acțiune a apărării aeriene ucrainene. Prin urmare, în ultimii ani, Ucraina a încercat în mod repetat să doboare aceste bombardiere grele și importantele centre de comunicații aeriene A-50”.

În funcție de care dintre diversele estimări ale pierderilor aviatice se va dovedi corectă, Reisner consideră că operațiunea ucraineană va „contribui la reducerea semnificativă a intensității atacurilor aeriene rusești asupra Ucrainei”.

În contextul în care negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina, mediate de SUA, urmau să fie reluate la Istanbul pe 2 iunie, analistul rus Natalia Șavșukova a declarat pentru Current Time că atacurile cu drone din 1 iunie „consolidează poziția de negociere a Ucrainei”.

Analistul independent a adăugat că, „data trecută, Kremlinul și-a demonstrat puterea arătând că nu are nicio intenție de a opri bombardarea orașelor ucrainene, chiar și în fața apelurilor la încetarea focului din toate părțile. Acum, Ucraina și-a demonstrat propria putere și capacitatea de a desfășura operațiuni extrem de sofisticate în spatele liniilor inamice, în ciuda tuturor provocărilor”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI