În 2024, România a plătit 3,25 milioane de euro chirii pentru locuințele ambasadorilor, în țări în care clădirile ambasadelor sunt proprietatea statului român și care puteau fi folosite inclusiv ca locuințe.

Palatul Morzini din Praga sau Palatul Béhague din Paris au găzduit rânduri de ambasadori, diplomați și familiile acestora. Până recent, când au fost închiriate reședințe separate.

Dar practica nu e nouă. În 2016, inspectorii Curții de Conturi au spus că Ministerul Afacerilor Externe nu a gestionat eficient spațiile deținute de România. În 2025, după opt ani, situația pare neschimbată.

***

În dimineața zilei de 21 noiembrie 2002, Palatul Morzini, una dintre clădirile simbol din capitala Cehiei, Praga, sediu al Ambasadei României, era neîncăpător.

Aproape toată conducerea țării - președintele Ion Iliescu, premierul Adrian Năstase, ministrul de Externe Mircea Geoană, ministrul Apărării Ioan Mircea Pascu, și zeci de oficiali și jurnaliști erau la Praga și urmăreau la televizor, conform protocolului, dar dintr-un salon decorat cu tapet de mătase și candelabre de cristal, ce se întâmpla la doar câțiva kilometri distanță.

În Sala de Congrese de la Praga, liderii NATO participau la un summit care urma să fie istoric - șapte țări din fosta Europă sovietizată au fost invitate să adere la alianța nord-atlantică.

La ora 11:00, ora României, secretarul general a rostit numele celor șapte țări. În sala congreselor, cele câteva sute de jurnaliști au izbucnit în aplauze. La Ambasada României din Praga s-au deschis sticlele de șampanie.

Clădirea ambasadei României la Praga, legată de un moment crucial al istoriei României, este proprietate a statului român din 1938, din vremea domniei lui Carol al II-lea.

Regatul României continua astfel inițiativa precedenților suverani ca țara să fie reprezentată la cel mai înalt nivel posibil la nivel protocolar. Așa se explică prezența ambasadelor României în cele mai selecte zone diplomatice din mari capitale ale lumii.

Ministrul de Externe Nicolae Titulescu a fost cel care a convins statul ceh să vândă statului român palatul de pe strada Nerudova, în inima Pragăi, în drum spre Hrad (castel), azi sediul Președinției Republicii Cehe.

Palatul Morzini are trei etaje, 1.200 de metri pătrați de suprafață construită utilă și peste 4.000 de metri pătrați de teren.

La momentul 2002, ambasador al României în Cehia era Gheorghe Tinca. El locuia, împreună cu familia, în clădirea misiunii diplomatice, într-un apartament separat.

Palatul Morzini n-a mai fost, însă, suficient. În 2012, statul român plătea deja lunar 3.510 euro pentru o reședință de peste 400 de metri pătrați pentru ambasador. În 2025 chiria lunară a ajuns la peste 5.800 de euro.

Și nu e singurul caz.

În 2024, deși se confrunta cu dificultăți financiare din ce în ce mai mari, România a plătit 40 de milioane de euro chirie pentru clădirile misiunilor diplomatice și a reședințelor ambasadorilor sau personalului diplomatic.

În țările unde statul român nu deține o locuință demnă de un ambasador, un astfel de cost poate fi considerat, pe bună dreptate, o mutare obligatorie.

Dar cifrele și Curtea de Conturi indică o cheltuială inutilă și chiar ofensatoare în capitalele unde România deține sau a închiriat pentru ambasadele sale imobile demne de cel mai exigent nivel de reprezentare.

Chiria Ambasadei României la Vatican, mai ieftină decât chiria pentru locuința ambasadorului

Pe 1 iulie 2025, Ministerul Afacerilor Externe a încheiat un contract de închiriere pentru locuința ambasadorului României la Vatican, George Bologan. Chiria lunară este 10.500 de euro.

„Apartamentul în care locuiește ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul Suveran de Malta, domnul George Bologan, are o suprafață de 400 de metri pătrați, cu spații de reprezentare în reședință, urmând să se desfășoare și acțiuni protocolare”, a explicat închirierea Ministerului Afacerilor Externe, pentru HotNews.

Pentru sediul misiunii diplomatice a României la Vatican, aflat într-un bloc la 6 kilometri de Piața Sf. Petru, statul român plătește lunar puțin peste 9.800 de euro.

„Ambasada a fost închiriată în 1992, la prețurile de atunci. Locuința ambasadorului a fost închiriată anul acesta la prețurile pieței, care sunt ridicate pentru că la Roma se sărbătorește jubileul”, spune George Bologan pentru Europa Liberă.

Și chiar cu acest preț, o locuință a fost greu de găsit mai spune Bologan, care a fost numit ambasador la Vatican în decembrie 2024.

„Am stat la hotel nouă luni. Ce activitate să am la hotel? Ambasada este într-un apartament mic în care nu pot avea întâlniri oficiale, nu pot chema alți ambasadori la întâlniri”, explică George Bologan.

De când s-a mutat în reședința închiriată a organizat „evenimente care se circumscriu activității diplomatice, dar care nu au fost publice”, afirmă ambasadorul.

Reședințele unor ambasadori, mai scumpe decât sediile misiunilor diplomatice

Pe 29 august 2024, Ministerul Afacerilor Externe a încheiat un contract de închiriere pentru o locuință destinată ambasadorului român la Riad - Arabia Saudită, Sebastian Mitrache, numit cu doar câteva luni înainte în acest post. Chiria lunară convenită - 9.057 de euro.

Pentru clădirea ambasadei, amplasată în cartierul King Fahad, zonă rezidențială considerată bună și sigură, unde se află și alte misiuni diplomatice și vile de lux, chiria lunară este 6.100 de euro.

9.000 de euro pe lună este prețul de închiriere a unei vile de lux, în cartierele exclusiviste din nordul Riadului, conform unui site de imobiliare saudit, care a făcut o analiză în august 2025.

La Jakarta, în Indonezia, România a închiriat o clădire pentru a înființa misiunea diplomatică – o vilă cochetă situată într-una dintre cele mai bine cotate zone din capitală. Pentru chiria ambasadei, MAE plătește lunar 6.880 de euro.

Ceva mai mult, 7.400 de euro lunar, costă chiria reședinței ambasadorului Dan-Adrian Bălănescu, numit pe post în 2021 de președintele Klaus Iohannis.

Sumă cu care se pot închiria în capitala Indoneziei un penthouse de lux, cu o suprafață mai mare de 200 metri pătrați sau vile luxoase cu 4–5 dormitoare, piscină, grădină, conform unor site-uri de specialitate.

Pentru chiria Ambasadei din Manila, Republica Filipineză, cu o suprafață de 685 de metri pătrați, statul român plătește lunar 2.400 de euro. Mai mult decât dublu, adică 5.400 de euro, costă chiria locuinței ambasadorului, care are 400 de metri pătrați.

Ambasador al României la Manila este Răduţa Dana Matache, numită în 2021. Misiunea diplomatică românească are cinci angajați.

Ambasada este la etajul al șaselea al unei clădiri de business amplasată într-o zonă exclusivistă din Manila.

Conform informațiilor de pe piața imobiliară din Manila, cu 5.400 de euro pe lună se pot închiria apartamente și penthouse-uri de lux de peste 200 de metri pătrați și facilități premium, vile și case private în zone exclusiviste.

Ambasadoare a României în Maroc din 2021, Maria Ciobanu locuiește împreună cu soțul într-o reședință de peste 600 de metri pătrați, pentru care statul român plătește 5.362 de euro pe lună.

Mai mult decât pe sediul ambasadei, a cărui chirie costă lunar 4.160 de euro. Ambasada funcționează într-o vilă cochetă, într-un cartier de lux al Rabatului, nu departe de alte ambasade europene.

Cu un buget lunar de 5.300 euro, la Rabat poți închiria unele dintre cele mai luxoase proprietăți disponibile, inclusiv apartamente de 3–4 camere, penthouse-uri sau vile private în zone premium precum Agdal, Souissi, Hay Riad sau Quartier des Ambassades.

Statul român plătește mai mult pentru reședințele ambasadorilor decât pentru sediile misiunilor și la Tbilisi (Georgia), Bangkok (Thailanda) și Kuala Lumpur (Malaezia).

România are în proprietate sediile ambasadelor din 32 de țări, dar închiriază rezidențe pentru ambasadori

În 1939, statul român a cumpărat Palatul Béhague, considerat unul dintre cele mai frumoase palate din Paris. Clădirea a fost clasificată monument istoric în 2023.

Palatul Béhague găzduiește de atunci, neîntrerupt, ambasada României în Franța. Primul ambasador român care a locuit acolo a fost Gheorghe Tătărescu.

Complexul cumpărat de statul român în 1939 e compus din trei clădiri amplasate pe 5.300 mp de teren: palatul propriu zis – cu o suprafață de 2.677 metri pătrați – și alte două imobile – unul de 1.200 metri pătrați și unul de 3.200 metri pătrati.

În ele funcționează Ambasada României în Franța, Consulatul de la Paris, respectiv Institutul Cultural Român.

Statul român a închiriat, în 2012, un spațiu de locuit pentru ambasadorul Bogdan Mazuru (ambasador în Franța în perioada septembrie 2010-aprilie 2013) de aproape 200 de metri pătrați, cu o chirie de 6.025 de euro pe lună.

Din octombrie 2024, chiria pentru reședința ambasadoarei României la Paris, Ioana Bivolaru (numită în funcție în iulie 2023), costă aproape 9.000 de euro pe lună.

Din 1971, România deține o clădire somptuoasă, cu o suprafață de 1.400 de metri pătrați, în cartierul Östermalm, considerat unul dintre cele mai exclusiviste și sigure din Stockholm, Suedia.

Ambasada României funcționează în această clădire, dar ambasadorul a preferat o altă reședință, pentru care statul plătește 6.300 de euro lunar.

România e reprezentată în Iran de o echipă de cinci diplomați, conduși de ambasadoarea Carmen Mirela Grecu. În 1977, statul român condus de Nicolae Ceaușescu a cumpărat la Teheran două clădiri pentru ambasadă: una de 680 de metri pătrați, cu un singur etaj, și alta cu două niveluri, cu o suprafață de 742 mp.

În 2021, cu o lună înainte de numirea ambasadoarei Carmen Mirela Grecu, Ministerul Afacerilor Externe a încheiat un contract de închiriere pentru reședința sa, în valoare de 8.600 de euro pe lună. Mai mult decât chiria reședințelor de la Lisabona sau Tokyo.

Cu acești bani, în Teheran se poate accesa segmentul rezidențial de ultralux. De exemplu, pe un site iranian de imobiliare, în acest moment este disponibilă pentru închiriere cu 8.600 de euro pe lună o vilă de 800 mp, cu pisicine interioară și exterioară și locuințe separate pentru angajați.

Ambasador al României în Japonia este fostul deputat PNL Ovidiu-Alexandru Raețchi, care și-a prezentat scrisorile de acreditare în noiembrie 2024.

În capitala Japoniei, România deține din 1975 o clădire cu patru etaje și 5.700 de metri pătrați utili. Pe 1 decembrie 2024, Ministerul Afacerilor Externe a semnat un contract de închiriere pentru reședința ambasadorului cu o valoare de 7.595 de euro lunar.

Echipa diplomatică a României la Tokyo are șase angajați.

În lume sunt 32 de țări în care România are clădiri ale ambasadelor în proprietate sau concesionate și în care plătește separat pentru locuințele ambasadorilor.

Ministerul Afacerilor Externe plătește, lunar, 460.000 de euro pentru 76 de reședințe ale ambasadorilor de peste tot din lume. Datele provin dintr-un răspuns al MAE pentru Europa Liberă.

Cea mai scumpă reședință este cea a ambasadorului din Marea Britanie, pentru care se plătesc lunar peste 18.000 de euro. Ambasada României la Londra funcționează într-o clădire concesionată de statul român în perioada interbelică.

Cele mai ieftine locuințe sunt cele ale ambasadorilor din Tripoli, Skopje și Podgorica.

În 2024, MAE a plătit 40 de milioane de euro pentru chirii

Anul trecut, Ministerul Afacerilor Externe a plătit pe chirii 200 de milioane de lei (40 milioane de euro), pentru închirierea de spaţii pentru activitatea misiunilor diplomatice sau locuinţe de serviciu pentru personalul diplomatic şi familiile acestora.

Valoarea a crescut constant: de la 133 de milioane de lei în 2020, la 203 de lei milioane în 2024. În 2016, statul român plătea pentru închirieri în afara granițelor 90 de milioane de lei.

Ministerul Afacerilor Externe administrează în străinătate 104 clădiri, 2 apartamente şi 65 de terenuri aflate în domeniul public al statului şi un număr de 11 clădiri şi 6 terenuri aflate în domeniul privat al statului.

Autoritățile știu din 2016. Nu au schimbat nimic

Aproape toate dintre situațiile relatate mai sus apar și într-un raport al Curții de Conturi a României din 2016: „Economicitatea, eficiența și eficacitatea utilizării fondurilor publice pentru închirierea spațiilor de cazare necesare personalului diplomatic în perioada 2012-2014”.

În raport, inspectorii Curții atag atenția asupra modului în care sunt gestionate proprietățile deținute de statul român în străinătate, dar și asupra felului în care sunt încheiate contractele de închiriere.

„Spațiile aferente imobilelor deținute de statul român în străinătate nu sunt gestionate cu respectarea principiilor de economicitate, eficiență și eficacitate întrucât nu există o corelare a suprafețelor libere aflate în imobilele proprietatea statului cu necesarul real de spații de închiriat. De asemenea, se procedează la închirierea de imobile cu suprafețe ce exced numărului de persoane aferent familiilor membrilor misiunilor diplomatice.”

„Lipsa unor modele de contracte-cadru avizate de către Serviciul Juridic al MAE, în scopul utilizării în cazul închirierii de imobile de pe piața locală, crează un cadru defavorabil desfășurării activității misiunilor diplomatice și majorează riscul producerii unor situații litigioase care pot genera cheltuieli suplimentare pe seama fondurilor publice.”

Sursa: raport Curtea de Conturi 2016

Ce a răspuns Ministerul Afacerilor Externe la momentul publicării raportului Curții de Conturi?

Că spațiile de cazare din clădirile ambasadelor proprietate a statului român nu sunt potrivite pentru a găzdui diplomații - sunt chiar periculoase și nesigure.

„În cadrul clădirilor existente, proprietate a statului român în care funcţionează misiunea, spaţiile de locuit se prezintă într-o stare improprie de locuit pe o perioadă îndelungată, nefiind igienizate, şi ale căror dotări pun în pericol de foarte multe ori viaţa persoanelor care locuiesc în ele;

În cadrul misiunilor diplomatice nu pot fi amenajate întotdeauna condiţiile minime de locuit pentru şeful misiunii (ambasador, consul general) deoarece aceste spaţii sunt delimitate prin 26 apartamente de 2 sau 3 camere şi care nu permit reamenajarea pentru realizarea unui spaţiu unitar (nu pot fi realizate lucrări de modificare a stâlpilor de rezistenţă a clădirii).

Aceste spaţii trebuie să fie amplasate în zone sigure din punct de vedere a stării de securitate, fapt care conduce de foarte multe ori la identificarea unor spaţii care sunt poate la o primă analiză supradimensionate. Aceste spaţii sunt însă identificate în ţara respectivă în zone în care funcţionează majoritatea misiunilor diplomatice. Această condiţie este esenţială în alegerea locaţiei pentru reşedinţă.

O altă situaţie întâlnită în cazul închirierilor de apartamente şi reşedinţe este legată de faptul că piaţa imobiliară în ţara respectivă are o tendinţă ascendentă iar imobilele închiriate de MAE cu mai mulţi ani în urmă rămân la acelaşi nivel de costuri.

În anul 2014 şi 2015 s-a încercat pentru contractele de închiriere, reducerea chiriilor dar în acelaşi timp şi a suprafeţelor spaţiilor închiriate. ”

Sursa: Răspuns MAE pentru Curtea de Conturi, 2016

Iar inspectorii Curții de Conturi au recomandat „elaborarea unui cadru general pentru reabilitarea și conservarea imobilelor din domeniul public al statului aflate în administrarea MAE și în folosința misiunilor diplomatice” și exploatarea lor în conformitate cu principiile de economicitate și eficiență a alocațiilor bugetare.

Curtea de Conturi a cerut și valorificarea spațiilor disponibile în sediile reprezentanțelor diplomatice, prin reabilitare și întreținere, pentru a genera venituri din închirieri și a reduce costurile de utilizare.

De asemenea, optimizarea raportului între suprafața spațiilor închiriate și numărul persoanelor care le folosesc, precum și corelarea necesarului de spații cu cerințele diplomatice și de cazare ale personalului.

Europa Liberă a întrebat Ministerul Afacerilor Externe de ce se perpetuează situația descrisă de Curtea de Conturi în 2016. De asemenea, am cerut puncte de vedere tuturor ambasadelor amintite în acest articol. Ambasadele de la Paris, Riad, Rabat, Tokyo și Teheran au răspuns și ne-au indicat să ne adresăm MAE. Restul nu au răspuns până la publicarea articolului.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.