Zelenski propune trei țări pentru întâlnirea cu Putin, dar Moscova îi contestă legitimitatea. Rolul României în garanțiile de securitate

„Am răspuns imediat la propunerea unei întâlniri bilaterale: suntem pregătiți. Dar ce se întâmplă dacă rușii nu sunt pregătiți?”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un briefing de presă de miercuri.

„Dacă rușii nu sunt pregătiți, am dori să vedem o reacție fermă din partea Statelor Unite”, a subliniat el.

O trimitere directă la summitul Trump-Putin din 15 august, precum și la întâlnirea pe care liderul ucrainean a avut-o cu președintele SUA pe 18 august, alături de alți lideri europeni.

Răspunsul Moscovei a venit joi după-amiază. Vladimir Putin a afirmat în repetate rânduri că este gata să se întâlnească, a spus Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.

„Când vine vorba de semnarea unui document, problema legitimității reprezentantului ucrainean va trebui să fie rezolvată”, a mai spus el.

Dorința președintelui american de a vedea încheiat cât mai rapid războiul declanșat de Rusia în urmă cu mai bine de trei ani are în față două obstacole majore: locul în care Putin și Zelenski s-ar putea întâlni și negocierile privind garanțiile de securitate acordate de țările occidentale pentru a preveni un nou conflict.

Toate aceste scenarii au loc în paralel cu unul dintre cele mai puternice atacuri ale Rusiei împotriva Ucrainei în trei ani și jumătate de conflict.

În același briefing, Zelenski a declarat că nu este clar ce concesii teritoriale este dispusă să facă Moscova pentru a pune capăt războiului. Trump a afirmat anterior că atât Kievul, cât și Moscova vor trebui să cedeze teritorii.

„Pentru a discuta ce este dispusă să facă Ucraina, să auzim mai întâi ce este dispusă să facă Rusia”, a spus liderul ucrainean. „Nu știm asta.”

El a mai spus că Ucraina nu va recunoaște legal ocuparea teritoriilor sale de către Rusia, care deține în prezent mai puțin de 20% din teritoriul ucrainean, într-un conflict care devenit în mare de uzură.

Elveția, Austria sau Turcia

Întrebat despre o eventuală negociere directă cu Putin în capitala Ungariei, Budapesta, Volodimir Zelenski a spus că ar fi „o provocare”.

Ungaria, cel mai apropiat aliat al Rusiei în Uniunea Europeană, s-a oferit de două ori să găzduiască negocierile de pace între Rusia și Ucraina, a declarat joi ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto.

În schimb, președintele Ucrainei a indicat țările pe care le agreează: Elveția, Austria sau Turcia. Cu toate acestea, întâlnirea cu Putin este posibilă după acordarea garanțiilor de securitate.

În această privință, Volodimir Zelenski a spus că nu dorește ca China să joace un rol în garantarea securității Ucrainei.

„În primul rând, China nu ne-a ajutat să oprim acest război de la început. În al doilea rând, China a ajutat Rusia prin deschiderea pieței sale de drone... Nu avem nevoie de garanții care nu ajută Ucraina și nu au ajutat-o în momentul în care aveam cu adevărat nevoie”, a declarat el.

În aceeași zi, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a făcut o declarație cel puțin provocatoare: și Rusia ar vrea să garanteze securitatea Ucrainei, nu numai China.

„Moscova nu poate accepta o situație în care problemele de securitate colectivă, în special în contextul crizei ucrainene, sunt decise fără Rusia”, a declarat Lavrov.

El a adăugat că discuțiile fără participarea Rusiei sunt „o cale care nu duce nicăieri”.

Ce, cum și unde - incertitudini privind garanțiile pentru Ucraina

Cadrul componentei militare a garanțiilor de securitate pentru Ucraina prinde deja contur, a declarat Andrii Iermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, după o reuniune a consilierilor pentru securitate națională din țările occidentale și NATO.

„Echipele noastre, în primul rând cele militare, au început deja să lucreze activ la componenta militară a garanțiilor de securitate”, a mai spus oficialul ucrainean.

Statele Unite au reiterat că țările europene vor trebui să preia cea mai mare parte a sarcinii furnizării garanțiilor.

„Nu cred că noi ar trebui să purtăm povara aici. Cred că ar trebui să fim de ajutor dacă este necesar pentru a opri războiul și pentru a opri crimele. Dar cred că ar trebui să ne așteptăm, și președintele cu siguranță se așteaptă, ca Europa să joace rolul principal aici”, a declarat vicepreședintele american JD Vance, miercuri, la Fox News.

Însă, orice soluție găsește Europa și care să poată fi agreată de Ucraina și de Rusia, ea trebuie sprijinită neapărat de Statele Unite pentru a putea fi respectată.

La întâlnirea de luni de la Casa Albă, Trump le-a spus lui Zelenski și liderilor europeni că Ucraina va beneficia de o protecție NATO „similară articolului 5”, dar fără să ofere mai multe detalii.

În întâlnirile oficiale și neoficiale ale liderilor și reprezentanților europeni sunt discutate mai multe scenarii. Deocamdată nu a fost luată nicio decizie.

Într-o ședință condusă marți de președintele Comitetului șefilor de stat major al SUA, generalul Dan Caine, șefii apărării din Marea Britanie, Franța, Germania și Finlanda au presat partea americană să dezvăluie ce va furniza în materie de trupe și resurse aeriene pentru a ajuta Ucraina să mențină un acord de pace cu Rusia, scrie Politico.

Un înalt oficial al Pentagonului, mai scrie publicația, le-a spus omologilor săi că Statele Unite intenționează să joace un rol minim în orice garanții de securitate pentru Ucraina.

Declarația confirmă, în mare parte, cele spuse de președintele SUA la începutul acestei săptămâni: în ceea ce privește securitatea, țările europene „sunt dispuse să pună oameni pe teren. Noi suntem dispuși să le ajutăm cu diferite lucruri, în special, probabil pe calea aerului”.

Donald Trump a mai spus că ar putea sprijini o desfășurare de trupe europene pe care Franța și Marea Britanie se gândesc să o creeze prin intermediul „Coalition of the Willing”. „Le vom oferi o protecție foarte bună”, a adăugat președintele SUA.

Rolul României în asigurarea garanțiilor

Protecția aeriană din partea SUA ar putea fi asigurată prin Baza militară „Mihail Kogălniceanu” din județul Constanța, unde deja se află trupe americane. Iar numărul lor va crește vertiginos odată cu modernizarea și extinderea bazei, care va deveni una dintre cele mai mari din NATO.

Țările europene doresc ca Donald Trump să trimită avioane de luptă americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate oferite de SUA, scrie ziarul britanic The Times, pe baza informațiilor obținute de la oficiali.

Un număr deocamdată nespecificat de avioane F-35 ar urma să ajungă la baza din județul Constanța. În prezent, NATO patrulează spațiul aerian de deasupra Mării Negre cu avioane staționate la această bază.

Reportaj video | Cum se va schimba Baza Aeriană „Kogălniceanu” după o investiție de 2,5 miliarde de euro

Într-un comunicat de presă transmis joi după-amiază, Ministerul Apărării spune că România este pregătită să sprijine efortul aliat pentru Ucraina.

„România rămâne un aliat de încredere și activ în apărarea flancului estic al NATO și își menține angajamentul pentru un sprijin multidimensional și durabil acordat Ucrainei, în strânsă coordonare cu Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană.”

„Țara noastră poate sprijini efortul aliat și prin punerea la dispoziție a infrastructurii aeriene militare pe care o deține, în cazul în care o astfel de hotărâre va fi luată la nivelul NATO și al UE”, spune MApN într-un comunicat.

Ministerul amintește că Forțele Aeriene Române dispun de aeronave de luptă F-16 Fighting Falcon, iar la „Mihail Kogălniceanu” se află în prezent un detașament al Forțelor Aeriene Germane, care efectuează misiuni de poliție aeriană întărită pentru apărarea spațiului aerian al NATO.

Un alt scenariu discutat în aceste zile, inclusiv miercuri la reuniunea șefilor apărării din NATO, este cel al obligației ca liderii Alianței să decidă în maximum 24 de ore dacă vor trimite trupe sau nu pe teren, în cazul unui nou atac al Rusiei după ce va fi încheiată pcea. Propunerea i-ar fi aparținut premierului italian Giorgia Meloni, conform Bloomberg.

Ea susține un plan similar clauzei de apărare colectivă din articolul 5 al NATO, însă propunerea sa nu include aderarea Ucrainei în Alianță - lucru respins categoric și de Donald Trump.

Marți, Bloomberg relatase și că aproximativ zece țări europene sunt dispuse să trimită trupe în Ucraina ca parte a unei forțe de menținere a păcii și de descurajare a Rusiei.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.