Vot în Parlament: Cu cât cresc impozitele pe locuințe, mașini, câștiguri la bursă și veniturile din criptomonede, de la 1 ianuarie 2026

Noile reguli prevăd o majorare tranzitorie a valorilor impozabile din Codul Fiscal care ar urma să ducă la o creștere medie a impozitelor pe locuințe de aproximativ 80%.

Impozitarea autoturismelor va fi făcută pe principiul „poluatorul plătește”. Astfel, pentru un motor de 1,6–2 litri cu normă Euro 0–Euro 3, impozitul va fi între 238 și 297 de lei, iar pentru Euro 5 între 213 și 267 de lei.

Pachetul fiscal mai introduce capital social minim de 500 de lei pentru SRL-urile cu cifră de afaceri netă peste 400.000 de lei și crește baza de calcul a CASS la 72 de salarii minime brute pentru veniturile din activități independente.

Legea face parte din cele cinci proiecte pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea la 1 septembrie 2025.

Premierul Ilie Bolojan anunțase pe 17 noiembrie că se așteaptă ca Parlamentul să adopte aceste modificări, deoarece este nevoie de reducerea deficitiului bugetar.

„În toate calculele legate de deficit, aceste aspecte sunt vitale, sunt trecute acolo şi nu vor putea fi eludate. Trebuie să ne încasăm aceste taxe, cele ale statului, în principal, să ne reducem gap-ul de TVA, unde avem probleme destul de serioase”, a argumentat premierul.

Ce conține legea votată marți în Parlament

1. Impozite mai mari pe locuințe și terenuri (din 2026)

• Locuințe cu utilități: valoarea impozabilă crește de la 1.492 lei/mp → 2.677 lei/mp.
• Locuințe fără utilități: 894 lei/mp → 1.606 lei/mp.
• Pentru clădirile rezidențiale de peste 2,5 milioane lei se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depășește acest prag.
• Terenurile vor avea valori impozabile ajustate în funcție de destinație (cu excepții pentru mănăstiri, școli, clădiri sociale).
• Toate evaluările imobilelor vor fi realizate printr-un sistem informatic național automatizat.

2. Modificări la contribuțiile sociale

Se stabilește o extindere a bazei de calcul pentru contribuția la sănătate (CASS) pentru persoanele independente, până la 72 de salarii minime.

3. Măsuri pentru disciplină financiară

• Firmele care nu au cont bancar în România sau nu depun situațiile financiare timp de cinci luni pot fi declarate inactive.
• Firmele inactive pot fi dizolvate după un an.
• Devine obligatoriu contractul de fideiusiune pentru eșalonările la plată.
• Se elimină pragul de 50.000 lei pentru utilizarea POS-urilor.

4. Reguli noi pentru capitalul social și acționariat

• Capitalul social rămâne neschimbat până la depășirea cifrei de afaceri de 400.000 lei.
  Dacă depășește acest prag, capitalul social minim devine 5.000 lei.
• Pentru SRL-urile nou înființate: capital social minim de 500 lei.
• Vânzarea părților sociale va fi permisă doar cu notificarea prealabilă a Fiscului.

5. Noi taxe: auto și ecologice

• Impozit auto calculat în funcție de norma de poluare și capacitatea cilindrică.
• Mașinile electrice: taxă fixă de 40 lei/an.
• Pentru mașinile care depășesc 375.000 lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma ce trece peste plafon.

6. Impozit minim pentru marile companii

• Se menține IMCA, impozitul minim pe cifra de afaceri, pentru firmele cu venituri de peste 50 milioane euro;
• Deducerea pentru servicii externe (proprietate intelectuală, management, consultanță) către firme afiliate este plafonată la 1% din cheltuieli.

7. Taxe în turism

• Pentru închirieri în regim hotelier („short-term”), venitul net se calculează cu o cotă forfetară de 30%;
• Pentru proprietăți cu peste 7 camere, activitatea devine impozitată ca activitate independentă.

8. Fiscalizarea criptomonedelor

• Impozitare de 16% pe câștigurile din monede virtuale;
• Se mențin scutiri pentru câștigurile mici.

Îți mai recomandăm PM Ilie Bolojan: În câteva zile începe procesul de lichidare a unor companii de stat. Acord pentru angajați mai puțini la stat

Legea face parte din cele cinci proiecte pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea la 1 septembrie 2025.

Față de proiectul pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea, în luna septembrie, senatorii și deputații au decis pe 18 noiembrie să facă două mici modificări în acest proiect, potrivit Profit.ro:

• eliminarea referirilor la testarea poligraf a angajaților de la Fisc și ai vameșilor;
• taxa de 25 de lei pe coletele cu valoare sub 150 de euro, provenite din afara UE, va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, deoarece termenul din proiectul inițial, 1 noiembrie, a fost depășit.

Plenul Parlamentului a adoptat proiectul de lege, care urmează să meargă pentru aprobare la președintele României, cu 253 de voturi „pentru”, 128 de voturi „contra” și trei abțineri.

Reexaminarea a fost solicitată prin Decizia nr. 481 din 20 octombrie 2025 a Curții Constituționale.

În acest caz, CCR a stabilit că „testarea cu poligraful este considerată în majoritatea jurisdicțiilor dezvoltate ca fiind o metodă controversată și intruzivă, care încalcă demnitatea umană și dreptul la tăcere”.

Premierul Ilie Bolojan a confirmat luni că prevedea privind testul plograf va fi scoasă, însă a declarat că „fie vorba între noi, n-ar fi fost rău să fie testaţi o bună parte dintre ei, având în vedere bolile ANAF-ului, destul de extinse”.

Îți mai recomandăm Fantome? Trei „super-firme” cu afaceri de 2,6 miliarde de lei, de care nu a auzit nimeni, bântuie mediul de afaceri

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.