UE vrea să extindă lista sancțiunilor cu alți politicieni pro-ruși din Moldova

În propunerea de sancționare a UE se regăsesc mai multe nume de politicieni pro-ruși, unii dintre care au și fost deja condamnați de justiția moldoveană la închisoare cu executare.

Acțiunile de destabilizare fac referire în special la cumpărarea de voturi și încercarea de influențare a rezultatelor prezidențialelor și referendumului din toamna trecută privind aderarea la Uniunea Europeană.

Potrivit unei surse diplomatice de la Bruxelles care a vorbit cu Europa Liberă sub condiția anonimatului, decizia ar urma să fie adoptată la reuniunea miniștrilor de externe a statelor membre UE, planificată pentru 15 iulie.

Potrivit proiectului de hotărâre văzut de Europa Liberă, pe lista celor sancționați se numără și deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, membri ai partidului „Renaștere”, considerat succesor al fostului partid Șor, scos în afara legii în 2023.

Cei doi au fost condamnați în martie, la 12 și respectiv, 6 ani de închisoare cu executare, pentru finanțare ilegală a partidelor politice. Ambii au dispărut după condamnări, iar autoritățile presupun că s-ar ascunde în regiunea transnistreană.

UE spune că ei au jucat un rol important – alături de lidera formațiunii din care fac parte, Natalia Parasca, și ea inclusă pe lista celor sancționați de blocul comunitar – în schema de cumpărare a voturilor la scrutinele din toamna lui 2024.

Sancționați ar putea fi, potrivit proiectului, și liderii altor partide care fac parte oficial din blocul Victorie, mulți dintre care au și participat la un congres recent al formațiunii, desfășurat pe 6 iulie, la Moscova.

Unul dintre ei este Alexandru Beșchieru, președintele formațiunii „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. La alegerile locale din 2023, candidata partidului, Tatiana Cociu, a câștigat primăria municipiului Orhei.

De asemenea, urmează să fie supuși sancțiunilor și Vadim Grozavu, lider al partidului „Victorie”, Alexei Lungu, lider al partidului „Șansă” și Victoria Furtună, lideră a partidului „Moldova Mare”.

Victoria Furtună, președinta Partidului Moldova Mare (centru-dreapta), participă la comemorarea morții lui Ștefan cel Mare, organizate la Mănăstirea Putna, pe 2 iulie 2025.

Sancțiunile UE cuprind măsuri precum înghețarea averilor și interdicția de intrare în blocul comunitar, inclusiv în scopuri politice.

Pe Lungu și Furtună, această a doua măsură i-ar afecta direct, căci călătoresc peste Prut. Ultima dată, ei au fost în România, pe 2 iulie, la Mănăstirea Putna.

Firma prin care Șor a transferat banii pentru corupția electorală, sancționată

Pe lista organizațiilor ce urmează să fie sancționate se numără și compania rusă A7, deținută de politicianul fugar Ilan Șor. UE spune că prin intermediul ei s-ar fi cumpărat voturi la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024.

Pe listă se va afla, ca entitate, și blocul Victorie, care în 2024 a încercat să participe la prezidențialele moldovene, dar înregistrarea sa a fost respinsă de autoritățile electorale și justiție.

În decizia UE se spune că printre membrii marcanți ai acestei formațiuni se numără bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, și deputata neafiliată Marina Tauber, în prezent aflată pe banca acuzaților într-un proces legat de finanțarea ilegală a fostului partid Șor.

UE intenționează și sancționarea Centrului Cultural-Educațional Moldova din Moscova, creat de Șor și apropiații lui. El ar fi fost folosit în special pentru coordonarea transportării organizate a alegătorilor moldoveni la secțiile de votare din Moscova la ultimele scrutine din 2024.

Oligarhul fugar Ilan Șor, lider al blocului Victorie, alături de bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul (stânga) și deputata neafiliată Marina Tauber, la Moscova, pe 9 mai 2024.

Pe lista europeană a celor sancționați pentru tentative de destabilizare a R. Moldova se aflau deja și alte persoane, inclusiv guvernatoarea autonomiei Găgăuze, Evghenia Guțul, sau fostul șef-adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc, dar și entități, de pildă organizația Evrazia, folosită pentru promovarea intereselor rusești și ale lui Șor în Moldova.

Sancționarea celor care „destabilizează situația din R. Moldova” a fost posibilă datorită unui regim de sancțiuni nou adoptat de UE la solicitarea autorităților moldovene.

Plahotniuc, Șor și Tauber au contestat sancțiunile și la Curtea Europeană de Justiție. Ultimii doi au pierdut.

Vlad Plahotniuc a câștigat în octombrie 2024 pe motiv că UE nu și-a explicat suficient motivele, dar UE a reînnoit sancțiunile, între timp.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.