Raportul anual al Comisiei Europene privind extinderea pare să arate că executivul Uniunii Europene (UE) este hotărât să adauge noi membri până la sfârșitul mandatului său de cinci ani, adică la sfârșitul anului 2029.
În acest scop, a identificat patru candidați: Albania, Moldova, Muntenegru și Ucraina.
Raportul din 4 noiembrie, primul publicat de la preluarea mandatului de către noua comisie, la sfârșitul anului trecut, are scopul de a evalua progresele (sau lipsa acestora) înregistrate de zece țări care speră să adere la UE, printre care se numără și Bosnia-Herțegovina, Georgia, Kosovo, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia.
Anul acesta, însă, raportul a avut un ton distinct geopolitic.
Potrivit oficialilor de la Bruxelles, extinderea UE a devenit din nou o realitate.
Ultima aderare a fost în 2013, cea a Croației. De atunci, blocul s-a contractat pentru prima dată în istorie în 2022, odată cu ieșirea Marii Britanii din Uniune.
Raportul anual pentru 2025 afirmă că „acesta este primul mandat al Comisiei din perioada 2010-2014 în care, având în vedere ritmul accelerat al procesului pentru unele țări candidate, extinderea este o posibilitate realistă” și că întregul proces „se desfășoară acum mai rapid decât în ultimii 15 ani”.
Îți mai recomandăm Draftul raportului privind extinderea UE critică Georgia pentru regresul democrației. Ce țări au șanse să adere cel mai repedeSchimbarea de ritm are legătură cu atacul pe scară largă al Rusiei asupra Ucrainei, lansat în 2022, șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, remarcând că „schimbările geopolitice fac ca argumentele în favoarea extinderii să fie clare. Extinderea nu este un lucru opțional, ci o necesitate dacă vrem să fim un actor mai puternic pe scena mondială”.
Pariu pe Muntenegru
Pariul inteligent este că Muntenegru va fi următoarea țară care va adera la UE. Podgorica își propune să încheie negocierile de aderare la UE până la sfârșitul anului 2026, iar raportul menționează că țara „este pe cale să îndeplinească acest obiectiv ambițios”.
În cele din urmă, aceasta nu este decizia Comisiei Europene și nici a țărilor candidate. Cele 27 de state membre actuale ale UE decid în unanimitate să deschidă și să închidă cele 33 de capitole de aderare care acoperă toate domeniile politice pe care țările candidate la aderarea la UE trebuie să le adopte pentru a deveni membre cu drepturi depline.
Podgorica negociază deja de 13 ani și, deși a deschis discuțiile pentru toate cele 33 de capitole, a reușit să încheie doar șapte. Cu toate acestea, majoritatea s-au petrecut în ultimele 12 luni, ceea ce arată un impuls către aderare.
Se preconizează închiderea altor cinci în decembrie, dar acest lucru ar putea fi puțin prea optimist, potrivit diplomaților UE contactați de RFE/RL.
Îngrijorările persistă, în special în ceea ce privește lupta împotriva crimei organizate și a corupției, precum și independența sistemului judiciar.
Astfel, anul viitor ar putea fi prea devreme, dar se zvonește că Muntenegru ar putea foarte bine să devină „statul membru al UE numărul 28 în 2028”.
Albania, următoarea cea mai bună opțiune
Albania ar putea fi următoarea cea mai bună opțiune pentru aderare.
Guvernul de la Tirana speră să încheie negocierile în 2027, iar Comisia consideră că acest lucru este posibil.
Progresul Albaniei din ultimele 12 luni a fost pur și simplu uimitor: a reușit să deschidă 28 din 33 de capitole și urmează să înceapă, la finalul lui noiembrie, negocierile privind ultimele cinci capitole.
Cheia, însă, este închiderea capitolelor, iar acest lucru este mai dificil.
Tirana se confruntă și cu o provocare în materie de relații publice: deși Albania este o destinație turistică în creștere – și mulți europeni cumpără proprietăți pe coastă – țara are încă reputația negativă de a fi un focar al crimei organizate.
Îți mai recomandăm Moldova și Ucraina nu vor fi decuplate în drumul spre UE, cel puțin deocamdatăNu este de mirare, așadar, că Comisia Europeană recomandă Tiranei să depună eforturi și mai mari în „anchetarea traficanților de droguri și intensificarea identificării și desființării grupărilor criminale”.
Cum stau Moldova și Ucraina?
Între timp, Moldova și Ucraina rămân „cuplate” – așa cum au fost de când au depus cereri de aderare în 2022 – în ciuda zvonurilor din acest an că vor fi separate.
Dacă și-ar fi urmat propria cale, Moldova ar fi putut începe negocierile de aderare, întrucât Ucraina este blocată de Ungaria de peste un an și este probabil să rămână în impas până la următoarele alegeri parlamentare din această țară, care vor avea loc în aprilie 2026.
Moldova speră să adere în 2028, iar Ucraina consideră că ar putea adera la un moment dat în acest deceniu, în ciuda războiului în curs.
Ambele țări au primit cele mai bune evaluări din partea comisiei până în prezent, chiar dacă Kievul a fost avertizat la începutul acestui an cu privire la influența agențiilor speciale anticorupție NABU și SAP.
În timp ce țările rămân blocate, toate statele membre ale UE, cu excepția Ungariei, au convenit să continue lucrările tehnice cu Chișinăul și Kievul, în așteptarea semnalului politic final din partea Budapestei, care ar putea veni odată cu schimbarea guvernului anul viitor. Ideea este apoi de a deschide imediat cât mai multe capitole posibile.
Convingerea generală în majoritatea capitalelor UE este că aproximativ jumătate dintre ele pot fi deschise. Comisarul pentru extindere, Marta Kos, a remarcat, chiar cu un oarecare optimism, că negocierile pentru toate cele 33 de țări pot începe imediat, dacă Budapesta și-ar schimba părerea.
Eficientizarea procesului de extindere
Între timp, vor continua discuțiile privind modalitățile de eficientizare a procesului de extindere.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a lansat ideea că ar trebui să fie necesară doar unanimitatea pentru a începe și a încheia negocierile de aderare – o sugestie respinsă rapid de statele membre ale UE care preferă să aibă mai multe frâne pentru a încetini procesul.
Ungaria nu este singura țară care are probleme cu vecinii săi non-UE: Bulgaria blochează în prezent Macedonia de Nord, iar Croația vrea să țină Serbia sub control înainte ca Belgradul să poată adera.
În ultimele săptămâni au fost lansate și multe alte tipuri de „baloane de încercare” politice cu privire la modul în care poate funcționa extinderea.
S-a discutat despre posibilitatea de a nu le acorda noilor membri drepturi de vot în anumite chestiuni – un fel de statut secundar de membru pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a respins imediat când a fost întrebat despre acest lucru.
Între timp, Comisia Europeană va lucra la revizuirea politicilor și la reformele premergătoare extinderii, pentru a evalua impactul noilor membri asupra diverselor domenii politice.
Kos a lansat deja ideea unui mecanism de suspendare a drepturilor de vot sau de refuzare a accesului la fondurile UE pentru noii membri în cazul încălcării statului de drept.
Îți mai recomandăm Uniunea Europeană ia în calcul decuplarea Moldovei de Ucraina în procesul de aderareToate acestea reprezintă un semn clar de aprobare pentru statele membre mai vechi din vestul UE, care au fost reticente în privința extinderii clubului de teamă să nu apară „o nouă Ungari”, referindu-se la numeroasele încălcări ale statului de drept comise de Viktor Orbán și la disputele sale cu Bruxellesul de-a lungul anilor.
Cea mai probabilă modalitate de a gestiona extinderea este una utilizată și în trecut: perioadele de tranziție. Acest mecanism a fost utilizat la extinderea din 2004 cu opt țări din Europa Centrală și de Est, ai căror cetățeni, de exemplu, nu aveau dreptul să caute imediat un loc de muncă în alte țări ale UE.
Polonia, cu piața sa agricolă extinsă, nu a fost nici ea integrată pe deplin peste noapte în piața unică a UE. Nu ar fi surprinzător un aranjament similar pentru produsele agricole ucrainene, care au cauzat probleme politice în unele părți ale clubului comunitar.
Dintre cele patru țări candidate, Ucraina are de dat cea mai dificilă luptă, având în vedere dimensiunea sa și provocările războiului.
Va fi mult mai ușor pentru UE să „absoarbă” Albania, Moldova și Muntenegru.
Kos a făcut aluzie la faptul că populația Muntenegrului, de aproximativ 600.000 de locuitori, este aceeași cu cea a orașului portuar belgian Anvers, iar Albania și Moldova, cu mai puțin de 3 milioane de cetățeni fiecare, sunt cât Roma.
Nu vă mirați dacă aceste țări vor fi membrii 28, 29 și 30 ai UE.
Îți mai recomandăm Moldova și Ucraina salută laudele de la Bruxelles, dar cer un calendar „clar” al aderării și înlăturarea obstacolelor „artificiale”Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI