Oficialii ucraineni urmează să se întâlnească duminică, pe 23 noiembrie, cu omologii lor americani la Geneva, pentru a discuta planul de pace în 28 de puncte al președintelui Donald Trump – un plan despre care aliații Kievului au spus că este extrem de favorabil Rusiei.
Susținătorii europeni ai Ucrainei – în frunte cu Marea Britanie, Franța și Germania, așa-numitul Grup E3 – și-au exprimat îngrijorarea cu privire la propunere, care nu a fost încă dezvăluită oficial, deși elementele cheie au fost divulgate public.
Multe dintre condițiile acordului impun concesii majore din partea Kievului și par să reflecte multe dintre cererile Kremlinului, inclusiv cedarea regiunilor ucrainene Donețk și Luhansk, precum și limitarea dimensiunii armatei sale.
Îți mai recomandăm Volodimir Zelenski, discurs către națiune: Ucraina se confruntă cu „o alegere foarte dificilă” în ceea ce privește planul de pace al SUAKievul ar fi, de asemenea, obligat să adopte o interdicție constituțională privind aderarea la NATO, în timp ce alianța militară occidentală ar fi supusă unor restricții în ceea ce privește staționarea trupelor sale. Sancțiunile financiare împotriva Moscovei ar fi, de asemenea, relaxate în cadrul planului.
În schimb, Ucraina ar primi o formă de „garanții de securitate”, în special din partea Statelor Unite, i s-ar permite să adere la Uniunea Europeană și ar beneficia de anumite avantaje financiare. Rusia ar fi, de asemenea, obligată să se retragă din unele zone ucrainene pe care le ocupă în prezent.
Nu este „oferta finală”
În contextul reacțiilor negative din partea congresmenilor americani și a aliaților străini, Trump a lăsat deschisă, pe 22 noiembrie, posibilitatea modificării planului.
Întrebat de jurnaliști dacă propunerea sa e „oferta finală pentru Ucraina”, Trump a răspuns „Nu”.
„Încercăm să punem capăt conflictului. Într-un fel sau altul, trebuie să punem capăt conflictului”, a adăugat el.
Aliații europeni ai Ucrainei, care nu au fost implicați în elaborarea planului SUA, au declarat că propunerea necesită „muncă suplimentară”.
Liderii Marii Britanii, Germaniei, Franței, Spaniei și Italiei, împreună cu înalți oficiali ai UE și liderii Japoniei și Canadei, au avertizat într-o declarație comună că frontierele „nu trebuie modificate cu forța”. Aceștia și-au exprimat îngrijorarea că limitele propuse pentru armata Ucrainei ar face-o vulnerabilă la viitoare atacuri.
Un avion militar ucrainean este văzut aterizând pe aeroportul din Geneva pe 22 noiembrie, înaintea unei întâlniri între oficialii ucraineni și americani.
Separat, grupul de țări Baltic 8 a declarat că a discutat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a-și reafirma sprijinul față de Kiev și s-a angajat să continue furnizarea de arme, consolidând în același timp apărarea Europei pentru a descuraja noi agresiuni din partea Rusiei.
Într-o declarație comună, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia au afirmat: „Până în prezent, Rusia nu s-a angajat să respecte un armistițiu și nu a luat nicio măsură care să conducă la pace”.
„Soluțiile care respectă suveranitatea Ucrainei și care vor aduce Ucrainei și Europei mai multă securitate și stabilitate au sprijinul nostru deplin”, se adaugă în declarație.
Democrații și republicanii ripostează
Planul SUA a fost criticat și de membri influenți ai propriului partid republican al lui Trump, inclusiv într-o declarație comună cu rivalii democrați, care solicită modificarea propunerii.
„Nu vom obține o pace durabilă oferindu-i [președintelui rus Vladimir] Putin concesie după concesie și degradând fatal capacitatea Ucrainei de a se apăra”, se arată în declarația semnată de trei democrați, un republican și un senator independent.
Îți mai recomandăm Ucraina marchează Holodomorul în timp ce Rusia lansează atacuri, iar presiunea SUA pentru pace crește„Istoria ne învață că Putin înțelege doar forța și nu va respecta niciun acord dacă acesta nu este susținut de forță”, a adăugat acesta.
Senatorul republican veteran Mitch McConnell, fost lider al Senatului, a scris pe X că „recompensarea măcelului rus ar fi dezastruoasă pentru interesele Americii”.
Putin „a petrecut întregul an încercând să-l păcălească pe președintele Trump”, a adăugat McConnell.
Republicanul Roger Wicker, președintele Comitetului pentru servicii armate al Senatului, a declarat că este „extrem de sceptic” că planul va aduce pacea.
„Ucraina nu ar trebui să fie forțată să-i cedeze teritoriile unuia dintre cei mai flagranți criminali de război din lume, Vladimir Putin”, a declarat el într-un comunicat.
Secretarul de stat american Marco Rubio, care merge la Geneva pentru discuții, a negat afirmațiile senatorului republican Mike Rounds, ale democratei Jeanne Shaheen și ale independentului Angus King, potrivit cărora propunerea nu a fost redactată de Washington, ci era „lista de dorințe” a Kremlinului, transmisă de ruși.
„Ce ne-a spus [Rubio] a fost că aceasta nu era propunerea americană. Era o propunere primită de cineva... care reprezenta Rusia în această propunere. A fost transmisă lui [trimisul diplomatic al lui Trump, Steve] Witkoff”, a spus Rounds, relatând ceea ce el a afirmat că sunt detalii ale unei convorbiri telefonice cu Rubio.
Rubio a scris pe X, insistând că propunerea a fost „redactată” de administrația SUA „pe baza contribuțiilor din partea rusă. Dar se bazează și pe contribuțiile anterioare și actuale din partea Ucrainei”.
Între timp, oficialii din Rusia și Ucraina au raportat noi atacuri pe 23 noiembrie.
O fetiță de 11 ani se numără printre cele 19 persoane rănite de atacurile cu drone din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk, a declarat Vladislav Haivanenko, șeful administrației militare regionale.
Aeroportul Vnukovo din Moscova a suspendat zborurile, deoarece primarul orașului, Serghei Sobianin, a raportat sosirea unor drone ucrainene.
„Cele mai dificile momente”
Zelenski a declarat că țara sa se confruntă cu „unul dintre cele mai dificile momente” din istoria sa, avertizând că riscă să piardă unul dintre aliații săi cheie – Washingtonul – dar că Kievul nu își va „trăda” propriile interese în cadrul negocierilor.
Zelenski l-a numit pe șeful său de cabinet, Andri Iermak, negociator șef și șef al unei echipe formate din nouă membri care participă la discuțiile de la Geneva. Șeful serviciilor de informații militare, Kirilo Budanov, face și el parte din delegație.
Agenția de știri germană dpa a citat surse guvernamentale anonime din Berlin, care au declarat că Germania, Marea Britanie și Franța vor presa Washingtonul în cadrul negocierilor să-și revizuiască planul de pace și că au trimis deja americanilor propunerile de modificare.
Articol preluat de la rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.