Ucraina marchează Holodomorul în timp ce Rusia lansează atacuri, iar presiunea SUA pentru pace crește

Ucraina marchează Ziua Comemorării Holodomorului pe 22 noiembrie, o zi începută cu atacuri masive rusești și presiuni tot mai mari asupra Kievului de a accepta un acord de pace propus de SUA pentru a pune capăt războiului.

În a patra sâmbătă din noiembrie, ucrainenii onorează victimele Holodomorului, foametea provocată în mod deliberat, în anii 1930, de guvernul sovietic – Holodomorul a provocat moartea a milioane de ucraineni.

„Toți știm cum și de ce” a avut loc foametea, a scris pe X, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

„Și din nou ne apărăm împotriva Rusiei – o Rusie care nu s-a schimbat și care, din nou, aduce moarte”, a adăugat el.

Cum dezvăluie Holodomorul adevăratul cost al controlului Rusiei asupra Ucrainei

Zelenski nu a făcut referire la proiectul planului de pace redactat de SUA, dar a scris: „Am apărat Ucraina, o apărăm acum și o vom apăra întotdeauna. Pentru că acesta este singurul nostru cămin. Iar în căminul nostru, Rusia nu va fi niciodată stăpână”.

În noaptea de vineri spre sâmbătă, Rusia a atacat Ucraina cu peste 100 de drone și o rachetă balistică, și a lovit un punct critic de trecere a frontierei cu România, la Orlivka.

Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 89 dintre cele 104 drone de atac lansate din mai multe direcții din Rusia și teritoriile ocupate, au anunțat forțele armate ucrainene pe 22 noiembrie.

Totuși, 13 drone au lovit 15 locuri, iar o rachetă balistică Iskander-M și-a atins ținta.

O dronă rusească a avariat infrastructura portuară de la punctul de control Orlivka, la granița dintre Ucraina și România. Feribotul care făcea legătura între cele două țări și-a suspendat temporar activitatea. Două persoane au fost rănite, iar 11 camioane și mai multe clădiri administrative au fost avariate, au declarat oficialii ucraineni.

Atacurile au loc în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, pune presiune pe Ucraina să accepte un plan de pace în 28 de puncte până pe 27 noiembrie, amenințând cu retragerea sprijinului american dacă Kievul respinge propunerea.

Planul cere ca Ucraina să cedeze peste 20% din teritoriul său, să-și reducă armata de la 880.000 la 600.000 de militari și să renunțe la aspirațiile de aderare la NATO.

Într-un mesaj adresat națiunii pe 21 noiembrie, Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina se confruntă cu „unul dintre cele mai dificile momente” din istoria sa.

Între timp, președintele rus Vladimir Putin a părut să întâmpine favorabil propunerea SUA și a declarat că aceasta ar putea sta la baza unei reglementări finale a păcii — prima confirmare publică că Moscova a primit planul. Putin a avertizat că forțele ruse vor continua să avanseze dacă Ucraina respinge acordul.

Într-o postare pe rețeaua X, pe 22 noiembrie, vicepreședintele SUA, JD Vance, a apărat proiectul planului de pace și a prezentat trei consecințe importante ale acestuia: oprirea vărsării de sânge cu menținerea suveranității Ucrainei, acceptabilitatea pentru ambele părți și maximizarea șanselor ca războiul să nu reînceapă.

Vance i-a respins pe critici spunând că „trăiesc într-o lume a fanteziei”, și a argumentat că este nerealist să crezi că „mai mulți bani, mai multe arme sau mai multe sancțiuni” ar aduce victoria.

„Orice critică a planului de pace la care lucrează administrația înseamnă fie înțelegerea greșită a planului, fie prezintă eronat o realitate esențială de pe teren”, a scris Vance.

Între timp, liderii europeni încearcă să regrupeze după ce au fost surprinși de planul propus de americani, elaborat fără implicarea lor.

Cancelarul german, Friedrich Merz, președintele francez, Emmanuel Macron, și prim-ministrul britanic, Keir Starmer, au avut o convorbire de urgență cu Zelenski pe 21 noiembrie, afirmând că „orice acord care afectează statele europene necesită aprobarea partenerilor europeni”.

Într-o declarație emisă după întâlnirea din marja unui summit al Grupului celor 20 în Africa de Sud, liderii UE și-au exprimat îngrijorarea cu privire la plan.

Ei au spus că proiectul „include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă”, dar au adăugat că „va necesita eforturi suplimentare”.

„Reiterăm faptul că implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita consimțământul membrilor UE și, respectiv, NATO”, au spus ei.

Îți mai recomandăm Declarația liderilor UE: Planul de pace american necesită muncă suplimentară. Consultări la Geneva între reprezentanții statelor UE duminică

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI