Rutele obișnuite ale transportului aerian global dispar. Dacă nu cu multă vreme în urmă piloții aveau rute transcontinentale simple, acum navighează pe un cer care arată precum cioburile de sticlă - milioane de zboruri sunt înghesuite pe coridoare aglomerate.
În același timp, porțiuni uriașe de spațiu aerian rămân bizar de goale sau sunt pline de rachete și drone zburătoare.
Schimbarea nu este întâmplătoare. Proliferarea războaielor, a ostilităților regionale și a escaladărilor militare din ultimii ani a făcut ca cerul lumii să fie mai periculos și imprevizibil decât oricând de la Războiul Rece încoace.
Din Rusia până în Orientul Mijlociu și în Africa, „zonele interzise zborurilor” s-au multiplicat, iar aviația internațională a fost aruncată în criză, timp în care economia, siguranța și amprenta de carbon a zborurilor s-au remodelat.
Haosul de pe cerul Rusiei: normalul pe stil nou
La începutul lunii iulie 2025, haosul s-a declanșat pe toate aeroporturile din Rusia. Numai în weekendul 5-6 iulie au fost anulate sau întârziate peste 2.000 de zboruri – măsura venea în urma unor atacuri ucrainene cu drone, care au dus la închiderea unor mari porțiuni din spațiul aerian rusesc.
Aflată în Aeroportul Șeremetievo din Moscova, pasagera Tatiana descria situația ca fiind „catastrofică”. Sălile de așteptare erau pline ochi, oamenii erau întinși pe podea, iar lucrurile de bază, precum apa potabilă, se terminaseră.
„Nu aveai unde să te așezi și oamenii dormeau pe podea”, povestea ea.
La Sankt-Petersburg, șoferii de taxi cereau până la 80.000 de ruble (puțin peste 800 de euro) pentru un drum până la Moscova - asta deoarece, după problemele de la Aeroportul Pulkovo, nu se mai găseau bilete de tren.
Pasageri în Aeroportul internațional Șeremetievo, unul dintre cele mai mari aeroporturi din Rusia.
Numai pe 6 iulie, la Șeremetievo erau blocați 15.000 de pasageri, iar aeroporturi mai mici – precum Kaluga, Tambov și Pskov – își supendaseră operațiunile.
Oficialii Ministerului rus al Apărării au afirmat că, în acea noapte, au interceptat aproximativ 120 de drone - unele dintre ele fiind doborâte în apropierea Moscovei.
Autoritățile au vorbit despre „interferențele străine” ca motiv pentru închiderile repetate ale spațiului aerian, care au devenit o practică curentă.
De la invazia pe scară largă a Moscovei în Ucraina, în 2022, în Rusia au fost 600 de închideri ale aeroporturilor.
Îți mai recomandăm Rusia susţine că a doborât drone ucrainene îndreptate spre Moscova şi o altă dronă în CrimeeaBlocați în aer
Dacă a fi blocat pe un aeroport este o experiență îngrozitoare, imaginați-vă ce înseamnă să fii blocat în aer.
În iunie 2025, după ce Iranul a lansat rachete asupra bazei aeriene americane Al Udeid din Qatar, țările din zonă și-au închis rapid spațiul aerian.
Un zbor Qantas de la Perth la Paris a petrecut 15 ore zburând în cerc înainte de a se întoarce în Australia, fără să aterizeze. Un altul a fost forțat să se redirecționeze spre Singapore.
Tensiunile India-Pakistan din mai 2025 au dus la închiderea unor culoare aeriene cheie, astfel încât avioanele care zburau între Europa și Asia de Sud-Est au fost nevoite să aleagă rute mai lungi și mai costisitoare. Timpul de zbor s-a prelungit cu până la zece ore, iar avioanele au făcut opriri pentru alimentare cu combustibil, în aeroporturi necunoscute.
Datele Flightradar24 arată că piloții trebuie acum să zboare în coridoare aeriene de „super-densitate” - benzi înguste pline de aeronave, care au, pe ambele părți, spații libere vaste în care zborurile sunt interzise.
Aglomerația puternică crește semnificativ riscul de coliziune, în timp ce controlorii de trafic aerian suprasolicitați fac tot timpul „jonglerii” logistice.
Din ce în ce mai des, zborurile sunt deviate din motive de siguranță pe deasupra Mării Roșii, Libiei, Sudanului, Siriei și ale unor părți din Africa Subsahariană.
Controlul traficului aerian în zonele de conflict este adesea neuniform sau inexistent, iar piloții trebuie să coordoneze ocolirile în aer folosind canale învechite sau alternative.
Consecințe economice și de mediu
Toate aceste redirecționări înseamnă un cost substanțial pentru mediu. Conform unui studiu recent realizat de Universitatea Reading din Marea Britanie și de Institutul Pierre-Simon Laplace din Franța, evitarea spațiului aerian rusesc a dus la o creștere cu 8,2 milioane de tone a emisiilor de dioxid de carbon (CO₂) pe parcursul unui an.
Zborurile afectate au consumat în medie cu 13% mai mult combustibil, rutele Europa-Asia și America de Nord-Asia înregistrând cele mai mari creșteri.
O lucrare de cercetare separată din 2024, făcută de Viktoriia Ivannikova, cercetătoare de top în aviație de la Universitatea Dublin City, a constatat că zborurile redirecționate din Europa către Asia costă acum companiile aeriene cu până la 39% mai mult combustibil și emit cu până la 40% mai mult dioxid de carbon - cifre extrem de mari pentru o industrie care e deja sub presiunea de reduce poluarea.
Câștigători și perdanți în Războiul Cerurilor
Companiile aeriene chineze au profitat de oportunitatea de a intra în spațiul aerian rusesc. Rutele lor din Europa către Asia sunt mai rapide și mai accesibile, eliminând concurenții occidentali care nu au legătură cu politica.
În vara lui 2024, din cauza pierderilor mari, British Airways și-a anulat zborurile Londra-Beijing și una dintre cursele zilnice Londra-Hong Kong.
Finnair, compania aeriană principală a Finlandei, și-a pierdut avantajul: zborurile ei legau Europa de Asia. Un zbor către Shanghai, care dura în mod normal nouă ore cu compania aeriană chineză Juneyao Airlines, durează acum 12 ore sau mai mult cu Finnair.
Chiar și companiile aeriene americane resimt presiunea. United Airlines, de exemplu, și-a schimbat ruta Delhi-Newark de la un zbor direct de 13 ore la o călătorie de 15 ore prin Europa și Orientul Mijlociu, din cauza închiderii spațiului aerian rusesc. Această adaptabilitate, deși un răspuns la adversitate, este o dovadă a rezistenței industriei în sectorul aviației.
Air India a profitat, pentru scurt timp, dar și-a pierdut avantajul după restricțiile privind spațiul aerian impuse de Pakistan în urma unui atac terorist din aprilie 2025 în Kashmirul disputat.
Îți mai recomandăm Donald Trump susține că Pakistanul și India au convenit „o încetare completă și imediată a focului”Rachete pe cer
În regiunile învecinate cu zone de război, cerul nu mai este domeniul exclusiv al avioanelor comerciale. Activitatea militară se suprapune acum direct cu rutele civile.
În februarie, China a făcut exerciții navale neanunțate cu foc real în Marea Tasmaniei. Avioanele comerciale au fost nevoite să schimbe ruta în aer, după ce un pilot al Virgin Australia a recepționat accidental avertismentul pe o frecvență radio neutilizată.
În decembrie 2024, un sistem rusesc de apărare aeriană a doborât accidental un zbor azer AZAL în apropiere de Aqtau, Kazahstan.
Avionul AZAL prăbușit în Kazahstan.
38 dintre cele 67 de persoane aflate la bord au murit. Într-un alt caz, un avion de marfă închiriat de kârgâzi a fost doborât în Sudan de luptători rebeli care l-au confundat cu un avion de aprovizionare militară.
Nu sunt incidente izolate. Zborul PS752 al companiei Ukraine International Airlines a fost doborât de Iran în 2020, iar zborul MH17 al Malaysia Airlines a fost distrus în 2014 de o rachetă furnizată de Rusia deasupra Ucrainei.
Ambele tragedii au servit drept avertismente dure: avioanele comerciale sunt din ce în ce mai expuse riscului de a deveni daune colaterale.
Sistemul global de transport aerian, cândva o minune a vitezei, siguranței și conectivității, seamănă acum cu o rețea complexă de interese geopolitice. Fiecare conflict nou remodelează harta. Fiecare închidere, fiecare redirecționare și fiecare refuz al spațiului aerian amplifică întârzierile, emisiile și costurile.
Îți mai recomandăm Decizii CEDO. Rusia a încălcat dreptul internațional în Ucraina și e responsabilă pentru doborârea avionului de pasageri Malaysia MH17Articol preluat de la rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.