Rezumat
- Un spital israelian din Beersheba, în sudul țării, a fost avariat de un atac cu rachete
- Iranul spune că ținta intenționată a fost un sit militar din apropierea spitalului
- Mai multe locuri din Israel au fost lovite peste noapte, cu zeci de răniți
- Forțele israeliene spun că au atacat siturile nucleare ale Iranului, inclusiv reactorul de apă grea Arak și centrala de îmbogățire a uraniului Natanz
- Donald Trump a aprobat planurile de a ataca Iranul, dar nu a luat o decizie finală dacă să meargă mai departe.
Actualizare ora 17:00 - Premierul britanic îl îndeamnă pe Donald Trump să se retragă din conflictul Israel - Iran
Prim-ministrul britanic Keir Starmer l-a îndemnat pe Donald Trump să renunțe la acțiunile militare împotriva Iranului.
Starmer a motivat că există un „risc real de escaladare” a conflictului, îndemnând toate părțile să caute o soluție diplomatică.
Premierul britanic Keir Starmer
El spune că au existat anterior „mai multe runde de discuții cu SUA” și „aceasta, pentru mine, este modalitatea de a rezolva această problemă”.
Comentariile sale vin în contextul în care secretarul de externe David Lammy duce apelul Marii Britanii pentru dezescaladare la Washington, unde se va întâlni cu principalul diplomat al lui Trump, Marco Rubio.
Lammy și secretarul de stat american Rubio vor discuta joi seară despre situația din Orientul Mijlociu.
Actualizare ora 16:30 - Netanyahu spune că parteneriatul Israelului cu Trump este „incredibil”
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a lăudat joi parteneriatul Israelului cu Donald Trump, pe care îl numește „incredibil”, adăugând că vorbește cu președintele SUA „aproape în fiecare zi”.
„Cred că hotărârea, determinarea și claritatea lui sunt esențiale atunci când spune că Iranul nu poate deține o armă nucleară și că, pentru ca acest lucru să se întâmple, Iranul nu poate îmbogăți uraniu”, spune el.
„Le-a dat șansa să facă asta prin negocieri, l-au forțat să continue. Nu-l forțezi pe Donald Trump.”
Întrebat despre o posibilă implicare a SUA în conflict, Netanyahu a spus că „este o decizie pe care trebuie să o ia președintele, dar ei deja ajută mult”.
Premierul israelian Beniamin Netanyahu
El a promis să „înlăture” amenințarea nucleară a Iranului.
„Până la sfârșitul acestei operațiuni, nu va mai exista nicio amenințare nucleară la adresa Israelului și nici o amenințare cu rachete balistice”, le-a declarat el reporterilor în fața spitalului Soroka, bombardat de Iran.
Netanyahu adaugă că Israelul a prejudiciat deja „foarte puternic” programul nuclear al Iranului.
Întrebat dacă liderul suprem al Iranului, ayatollahul Khamenei, ar fi o potențială țintă, Netanyahu a spus că „nimeni nu este imun”.
Actualizare ora 16:15 - Laureată Nobel pentru Pace cere dintr-o închisoare iraniană încetarea focului
Inițiativa Femeilor Premiate Nobel solicită un armistițiu imediat între Israel și Republica Islamică Iran.
„Acest război, inițiat de Israel cu încălcarea dreptului internațional, provoacă deja suferințe imense și amenință să declanșeze un conflict regional și global mai amplu. Civili, inclusiv femei și copii, sunt uciși. În calitate de femei laureate ale Premiului Nobel pentru Pace, apărăm pacea, dreptatea și nonviolența. Îndemnăm toate părțile – și comunitatea internațională – să acționeze acum: să oprească războiul și să aleagă dialogul în locul distrugerii. Ne alăturăm vocilor curajoase din întreaga regiune care strigă: Nu războiului.”, spun femeile laureate cu Premiul Nobel pentru Pace.
„Războiul nu trebuie să ne decidă viitorul. Fac apel la pace, pentru poporul Iranului, pentru regiune și pentru întreaga lume. Civilii plătesc cel mai mare preț - vieți pierdute, case distruse, familii strămutate. În Iran, oamenii se confruntă cu dificultăți economice tot mai mari și cu o teamă tot mai mare”, spune Narges Mohammadi, laureata Premiului Nobel pentru Pace în 2023, care și-a transmis mesajul din închisoare.
Premiul i-a fost acordat pentru lupta sa împotriva opresiunii femeilor din Iran și pentru lupta sa pentru promovarea drepturilor omului și a libertății pentru toți conform Comitetului Nobel. În prezent, ea este încarcerată în Iran, condamnată de regimul de la Teheran la 13 ani de închisoare.
Narges Mohammadi
Mesajul ei este susținut de Shirin Ebadi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace (2003), care s-a alăturat activiștilor societății civile în cererea de încetare imediată a uciderii civililor, oprirea imediată a îmbogățirii uraniului, încetarea atacurilor asupra infrastructurii vitale atât în Iran, cât și în Israel, precum și respectarea deplină a drepturilor omului, inclusiv neamestecului în afacerile interne ale fiecărei țări.
Shirin Ebadi este o avocată iraniană și activistă pentru drepturile omului, cunoscută pentru lupta sa pentru democrație și drepturile femeilor, copiilor și refugiaților. A fost prima femeie judecător din Iran și prima femeie musulmană care a primit Premiul Nobel pentru Pace.
Shirin Ebadi
Actualizare ora 16:00 - Adjunctul șefului diplomației iraniene: Iranul era „pe punctul de a ajunge la un acord” nuclear cu SUA înainte ca Israelul să lanseze ofensiva de „sabotare a întregului proces”
Adjunctul șefului diplomației iraniene, Saeed Khatibzadeh a declarat pentru BBC că Iranul era „pe punctul de a ajunge la un acord” în discuțiile nucleare cu SUA înainte ca Israelul să lanseze ofensiva de „sabotare a întregului proces”.
Iranul a anulat discuțiile cu SUA duminica trecută, susținând că trebuie să răspundă atacului Israelului de vineri.
Khatibzadeh spune că a primit „mesaje ascunse” din partea SUA care spun că Washingtonul nu este implicat și nu se va implica, dar mesajele publice ale lui Trump sunt „confuze și contradictorii” și sugerează implicarea SUA.
Khatibzadeh mai spune că Iranul nu a contactat administrația Trump, cu referire la declarațiile de miercuri ale președintelui Donald Trump care a declarat că negociatorii iranieni vor să viziteze Casa Albă.
Întrebat dacă există o modalitate de a pune capăt războiului, el a spus că Iranul se apără după ce a fost atacat primul, sute de civili iranieni fiind uciși.
Israelul i-a ucis pe principalii comandanți ai Iranului în timpul unor acțiuni diplomatice, adaugă el.
„Suntem în autoapărare și vom continua această autoapărare până când agresorul va înțelege că nu poate pur și simplu să atace o altă țară.”
Ministrul de externe iranian urmează să se întâlnească vineri la Geneva cu omologii săi din Marea Britanie, Franța și Germania, împreună cu șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, potrivit agenției de știri de stat iraniane IRNA.
Abbas Araghchi a confirmat discuțiile într-un interviu acordat agenției, în urma speculațiilor de pe rețelele de socializare privind întâlnirile dintre delegațiile iraniene și miniștrii europeni de externe.
Araghchi va discuta programul nuclear al Iranului la întâlnire, relatează AFP.
Actualizare ora 15:30 - Restricțiile privind internetul în Iran îngreunează contactarea prietenilor și a familiei
Internetul în Iran a fost foarte instabil de ieri, ceea ce a dus la tot mai puține videoclipuri și fotografii care ies din țară.
Ministerul Comunicațiilor din Iran a confirmat rapoartele anterioare privind restricțiile de acces la internet.
Într-o declarație, ministerul a acuzat Israelul de „utilizare abuzivă a rețelei naționale de comunicații în scopuri militare”.
Nu este însă vorba doar de a obține videoclipuri și fotografii, ci și de contactarea prietenilor și a familiei, care a fost, de asemenea, foarte dificilă joi, relatează BBC. Reporterii săi nu au voie să transmită nimic din interiorul Iranului, așa că reporterii săi vorbesc cu oamenii de acolo folosind aplicații de mesagerie securizate și criptate. Accesarea acestor aplicații în Iran este dificilă, deoarece guvernul le-a interzis.
Îți mai recomandăm Accesul la internet a fost oprit în mare parte din IranMulți oameni folosesc VPN-uri pentru a ocoli restricțiile, dar chiar și accesul la VPN a devenit dificil recent.
În diaspora iraniană, anxietatea este în creștere.
„Îmi doresc să nu-mi fi lăsat niciodată familia în Iran. Nu pot să nu mă gândesc la siguranța lor”, spune o persoană.
„Prima zi în mai bine de un an în care nu o pot suna sau trimite mesaje mamei dimineața”, spune altcineva.
Actualizare ora 14:45 - Xi Jinping cere încetarea focului
Președintele chinez Xi Jinping a cerut Israelului și Iranului să încete focul imediată în conflict ul despre care spune că riscă să se răspândească în alte țări din regiune.
„Dacă conflictul escaladează și mai mult, nu numai părțile aflate în conflict vor suferi pierderi mai mari, dar și țările din regiune vor suferi foarte mult”, a declarat Xi în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele rus Vladimir Putin joi, potrivit agenției oficiale de știri Xinhua.
Liderul suprem al Iranului numește un nou comandant militar
Liderul suprem al Iranului l-a numit pe generalul de brigadă Mohammad Karami în funcția de comandant al forțelor terestre ale Gărzii Revoluționare a Iranului, o forță paramilitară care controlează rachetele balistice ale Iranului, după ce atacurile israeliene de săptămâna trecută au ucis mai mulți oficiali militari de rang înalt la Teheran.
Miliția irakiană amenință că va ataca cetățenii americani dacă liderul iranian este vizat
Harakat al-Nujaba, una dintre principalele miliții susținute de Iran în Irak, a amenințat că va ataca cetățenii americani în cazul în care liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, va fi vizat în conflictul Israel-Iran.
„Niciun soldat, diplomat sau chiar un purtător al naționalității dumneavoastră din regiunea noastră nu va fi în siguranță. Toate interesele voastre directe și indirecte vor deveni ținte legitime pentru noi”, se arată în declarație.
Ministrul francez de Externe: Franța și europenii sunt dispuși să negocieze cu Iranul
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că Franța și partenerii europeni sunt gata să reia negocierile cu Iranul.
Comentariile vin după ce presa de stat iraniană a declarat că ministrul de Extrne iranian, Abbas Araghchi se va întâlni vineri cu omologii europeni la Geneva.
„Din partea noastră, există dorința de a relua negocierile, cu condiția ca aceste negocieri să poată duce la pași substanțiali de durată înapoi din partea Iranului în ceea ce privește programul său nuclear, programul său balistic și activitățile sale de destabilizare a regiunii”, a spus ministrul Barrot.
Actualizare ora 12:55 - Cel puțin 89 de răniți după atacurile iraniene asupra Israelului
Numărul persoanelor rănite în cel mai recent val de atacuri asupra Israelului din Iran a crescut la 89, potrivit serviciului de urgență israelian.
Rachetele care au lovit în jurul capitalei Tel Aviv și din sudul țării au rănit grav trei persoane.
Echipele de salvare și personalul militar la locul în care a căzut rachetă iraniană în Ramat Gan, Israel, 19 iunie 2025.
Președintele Iranului: „Vom trece peste aceste zile dificile”
Președintele Iranului a postat un mesaj pe rețelele de socializare în care spune că a ordonat fiecărei părți a guvernului „să servească Iranul”.
Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a declarat că țara va trece peste aceste „momente dificile”
„Toate ministerele și agențiile guvernamentale au primit misiunea de a servi Iranul cu toată puterea și resursele lor, în conformitate cu răbdarea și sprijinul vostru, fără a cruța niciun serviciu”, spune Masoud Pezeshkian.
„Prin harul lui Dumnezeu și cu ajutorul empatiei și solidarității, vom trece peste aceste zile dificile", mai spune Pezeshkian.
Actualizare ora 11:30 - Cel puțin 65 de răniți în întreaga țară, spun serviciile de urgență din Israel
Autoritățile din Israel au transmis că 65 de persoane sunt acum tratate pentru răni după recentele lovituri iraniene din întreaga țară.
O femeie și copilul ei sunt evacuați de la locul unui atac iranian cu rachetă, în Ramat Gan, Israel. 19 iunie 2025.
Printre aceștia se numără un bărbat în vârstă de 80 de ani și două femei în vârstă de 70 de ani care sunt în „stare gravă”, două femei în vârstă de 80 de ani în „stare moderată”, 42 de persoane în „stare ușoară” și 18 persoane care au fost rănite în timp ce se îndreptau spre adăposturile antiaeriene.
Actualizarea ora 09:40 - Atac israelian asupra reactorului iranian cu apă grea din Arak
Armata israeliana a atacat reactorul cu apă grea din Arak, situat în nord-vestul Iranului, potrivit televiziunii de stat iraniene, care susţine că „nu există niciun pericol de radiaţii” şi că instalaţia a fost evacuată înainte de atac.
Reactorul cu apă grea de la Arak se află la 250 kilometri sud-vest de Teheran.
Instalația nucleară cu apă grea a Iranului de la Arak, Iran. 15 ianuarie 2011. Fotografie de arhivă.
„Armata israeliană a atacat un reactor nuclear neactiv din regiunea Arak din Iran”, a transmis armata israeliană (IDF) într-un comunicat.
„Reactorul nuclear din regiunea Arak din Iran a fost atacat, inclusiv structura care sigilează reactorul, o componentă principală în producţia de plutoniu. Construcţia reactorului a început în 1997, dar nu a fost finalizată din cauza intervenţiei comunităţii internaţionale”, precizează armata israeliană în comunicat.
Actualizare ora 08:58 - Atac iranian asupra unui spitalului israelian Soroka din Beersheba
Un atac iranian cu rachete balistice iraniene a lovit miercuri dimineață Spitalul Soroka din Beersheba, sudul Israelului. Atacul a rănit oameni și a provocat „daune extinse”, conform purtătorului de cuvânt al instituției, citat de AP și presa locală.
Fumul se ridică dintr-o clădire a complexului spitalicesc Soroka după ce a fost lovită de o rachetă trasă din Iran în Be'er Sheva. Israel, joi, 19 iunie 2025.
Spitalul a cerut oamenilor să nu vină pentru tratamente.
De asemenea, rachetele iraniene au lovit localitatea Ramat Gan, din zona Tel Aviv.
Lucrători ai echipelor de urgență lucrează în Ramat Gan, la locul unei lovituri iraniene.
Mai multe persoane au fost rănite, iar autoritățile au cerut populației să evite zona din cauza riscului de scurgeri de materiale periculoase.
Atacul, descris de un oficial militar israelian drept cel mai mare baraj de rachete iraniene din ultimele zile, a inclus zeci de proiectile care au declanșat sirene în mare parte din Israel. Explozii au fost raportate și în Tel Aviv și Ierusalim. Alte trei zone civile au fost lovite, potrivit surselor militare.
În paralel, Israelul a continuat atacurile asupra țintelor militare din Iran, inclusiv peste 20 de obiective din Teheran. Presa iraniană susține că o zonă apropiată reactorului de cercetare cu apă grea din Khondab, parte a programului nuclear iranian, a fost vizată.
Trump încă decide dacă SUA vor atac Iranul
Președintele SUA, Donald Trump, a aprobat planuri pentru un eventual atac asupra Iranului, dar nu a luat o decizie finală, potrivit presei americane.
Trump a amânat acțiunile militare în speranța că Iranul va renunța la programul său nuclear, însă a cerut „o capitulare necondiționată”. Potrivit Wall Street Journal, Trump ia în considerare un atac asupra instalației de îmbogățire a uraniului de la Fordo, situată sub un munte, lângă orașul Qom.
„S-ar putea să o fac, s-ar putea să nu o fac”, spus Donald Trump când a fost întrebat despre o posibilă implicare a SUA în Iran.
Liderul suprem iranian, Ayatollahul Ali Khamenei, a respins cererea de capitulare transmisă de Donald Trump.
Într-un discurs televizat, Khamenei a avertizat că orice intervenție militară a SUA ar avea „consecințe ireparabile” și a afirmat că „națiunea iraniană nu se va preda”. Iranul a pregătit rachete pentru a ataca bazele SUA din regiune în cazul unei implicări directe, scrie New York Times.
Bloomberg a relatat, de asemenea, că oficialii americani se pregătesc pentru un potențial atac asupra Iranului în următoarele zile, posibil în weekend.
Noi atacuri asupra Teheranului
Armata israeliană a confirmat că realizează „o serie de lovituri” în jurul capitalei iraniene și a altor zone ale țării pe 19 iunie și a declarat că a interceptat „o țintă aeriană suspectă” lansată din Iran.
Armata israeliană a emis avertismente de evacuare pe rețelele de socializare în arabă și farsi pentru locuitorii și alte persoane din apropierea reactorului de apă grea Arak, la 250 de kilometri sud-est de Teheran și în zona Khondab din apropiere.
Apa grea este folosită pentru răcirea reactoarelor nucleare și poate fi folosită și pentru a produce produse importante necesare construirii armelor nucleare.
Israelul a lansat atacuri aeriene asupra Iranului începând de vineri, vizând situri de rachete, instalații nucleare și fabrici de centrifuge din Teheran și vestul țării.
Premierul israelian Beniamin Netanyahu spune că Israelul progresează spre scopul său de a distruge capacitățile nucleare și balistice ale Iranului.
Premierul israelian Beniamin Netanyahu a declarat că forțele sale „progresează pas cu pas” pentru a elimina amenințările nucleare și balistice ale Iranului.
„Controlăm cerul deasupra Teheranului. Lovim cu forță siturile nucleare, rachetele și simbolurile regimului”, a declarat Netanyahu.
Forțele militare israeliene au lovit mai multe ținte în interiorul Iranului pe 18 iunie, cu explozii raportate la începutul după-amiezii în estul Teheranului.
„Am dat lovituri semnificative regimului iranian și, ca atare, au fost împinși înapoi în centrul Iranului. Acum își concentrează eforturile pe efectuarea de rachete din zona Isfahan”, a spus purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Effie Defrin.
El a mai declarat că de la începutul ofensivei asupra Iranului, peste 1.100 de ținte au fost lovite.
Presa iraniană a raportat pe 18 iunie că apărarea aeriană era în acțiune în orașul Rasht de la Marea Caspică.
O parte din conducerea militară și științifică a Iranului a fost ucisă în atacuri aeriene.
Israelul susține că atacurile sunt în legitimă autoapărare și au scopul de a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare. Mai mult, oficiali precum ministrul Apărării, Israel Katz, au sugerat și dorința de schimbare a regimului.
„Un tornadă mătură Teheranul. Simbolurile puterii se prăbușesc”, a declarat Katz.
Îți mai recomandăm „Trăim departe, dar cu inima acasă”. Ce spun iranienii din România despre conflictul cu Israel și situația din țara lorIranul a ripostat la atacurile israeliene și a lansat aproximativ 400 de rachete asupra Israelului, ucigând 24 de civili, conform autorităților de la Tel Aviv.
Sistemele de apărare aeriană ale Israelului, susținute de SUA, au interceptat majoritatea rachetelor.
Totuși, stocurile de rachete Arrow ale Israelului, care costă milioane de dolari fiecare, sunt în scădere, ceea ce ar putea face țara mai vulnerabilă.
În Iran grupul Human Rights Activists din Washington a raportat 639 de morți, dintre care 263 sunt civili și 154 sunt membri ai forțelor de securitate, și peste 1.300 de răniți.
Până acum, autoritățile iraniene au raportat oficial de 224 de morți și 1.277 de răniți, dar aceste cifre nu au fost actualizate recent.
În Israel, autoritățile au raportat 24 de morți, toți civili, și sute de răniți ca urmare a atacurilor iraniene cu rachete.
Reacții diplomatice și încercări de mediere
Qatar și Oman încearcă să medieze un armistițiu, iar miniștrii de externe ai Marii Britanii, Franței și Germaniei urmează să se întâlnească vineri la Geneva cu omologul iranian Abbas Araghchi pentru a discuta despre programul nuclear al Iranului.
Araghchi a refuzat să se întâlnească cu trimisul lui Trump, Steve Witkoff, acuzând SUA de susținerea atacurilor Israelului.
Rusia, prin președintele Vladimir Putin, s-a oferit să medieze conflictul și a sugerat o soluție care să permită Iranului un program nuclear pașnic. Într-o conferință de presă, întrebat dacă Rusia ar putea sprijini militar Iranul, Vladimir Putin a spus că parteneriatul strategic dintre Moscova și Teheran nu conține prevederi legate de apărare.
În ciuda acestei declarații, surse occidentale și presa internațională au confirmat că Iranul a livrat Rusiei sisteme de armament avansate, inclusiv lansatoare de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Fath-360, destinate utilizării pe frontul din Ucraina. Pe lângă rachete, Iranul a furnizat deja Rusiei mii de drone de atac din seria Shahed și muniție de artilerie, contribuind astfel la efortul de război al Moscovei împotriva Ucrainei
Donald Trump a afirmat că oficiali iranieni au cerut o întâlnire la Casa Albă. Afirmația a fost contrazisă vehement de misiunea diplomatică a Iranului la ONU.
„Niciun oficial iranian nu a cerut să se umilească la porțile Casei Albe”, a transmis reprezentanța diplomatică iraniană. Mai mult, Iranul a acuzat SUA de „amenințări lașe” și a ironizat poziția lui Trump.
Unde este Fordo și ce este? Ce este „distrugătorul de buncăre” american?
Fordo se află la aproximativ 200 km sud de Teheran și este una dintre cele două centrale de îmbogățire a uraniului pe care le are Iranul.
A fost construită în mare parte într-o regiune muntoasă, principalul motiv fiind protecția.
Imagine din satelit a centralei nucleare Fordo, din Iran
Este una din principalele centrale de îmbogățire a uraniului pe care Iranul le-a folosit pentru a obține uraniu-235.
Fordo a fost deja atacat de Forțele de Apărare ale Israelului (IDF).
Cu toate acestea, se crede că atacurile aeriene israeliene au vizat rachetele sol-aer și capacitățile de apărare aeriană ale Iranului din jurul său, pentru a-l face mai vulnerabil.
Doar „distrugătorul de buncăre” american poate ajunge la centrala nucleară Fordo a Iranului
Toate privirile sunt acum ațintite asupra bombardierelor B-2 ale Forțelor Aeriene Americane care se vor întoarce la baza militară Diego Garcia din Oceanul Indian.
Bombardierele au fost acolo la începutul acestui an în sprijinul operațiunilor americane împotriva țintelor houthi din Yeme
Acestea sunt bombardierele stealth, cu baza Forțelor Aeriene Whiteman din Missouri, capabile să lanseze temuta GBU-57 Massive Ordnance Penetrator (MOP), o bombă uriașă ghidată cu precizie despre care se spune că poate distruge ținte aflate la 60 de metri sub pământ. Este cea mai mare „distrugătoare de buncăre” existentă.
Este singurul tip de muniție care poate ajunge cu adevărat la centrala nucleară Fordo din Iran, care până acum pare să nu fi fost afectată de atacurile aeriene israeliene.
GBU-57 cântărește puțin sub 13.000 kg și conține aproximativ 2.300 kg de explozibil. Carcasa exterioară îngroșată și amorsarea întârziată îi permit să detoneze suficient de mult timp după ce se îngroapă adânc în pământ.
Israelul are propriile rachete antibuncăr, dar acestea sunt arme mult mai ușoare, care nu sunt capabile să ajungă în adâncurile de la Fordo. Și, oricum, Israelului îi lipsesc aeronavele de dimensiunile necesare pentru a putea desfășura GBU-57.
Așadar, întrebarea nu este doar dacă Statele Unite se vor alătura acțiunii militare, ci dacă vor folosi și MOP.
Imagine publicată de US Air Force pe 2 mai 2023 cu un GBU-57, sau bomba Massive Ordnance Penetrator, la baza aeriană Whiteman din Missouri, concepută pentru a distruge zonele subterane, când SUA au ajuns la apogeul îngrijorărilor privind programul nuclear al Iranului.
Sursa BBC
Consiliul de Securitate al ONU a programat o reuniune de urgență vineri, la cererea Rusiei, Chinei și Pakistanului.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, se va întâlni cu omologul britanic David Lammy pentru a discuta despre situația din Iran.
Marea Britanie nu a primit încă o cerere formală din partea SUA pentru a folosi bazele militare din Diego Garcia sau Cipru pentru eventuale atacuri asupra Iranului.
În Iran, situația umanitară s-a deteriorat. Majoritatea magazinelor sunt închise iar la benzinării s-au format cozi foarte lungi ale cetățenilor care vor sa evacueze zonele amenințate de lovituri israeliene.
Mișcări militare și evacuări
Washingtonul și-a intensificat prezența militară în regiune, trimițând portavionul USS Nimitz să se alăture USS Carl Vinson în Golful Persic și mutând avioane de luptă F-22 și F-35 din Europa.
Secretarul apărării Pete Hegseth a confirmat că Pentagonul este pregătit să execute orice ordin al lui Trump. Ambasada SUA din Ierusalim a inițiat evacuarea cetățenilor americani din Israel, iar diplomați neesențiali au fost evacuați din ambasadele din Israel și Irak.
Australia și Noua Zeelandă au evacuat un număr mic de cetățeni și diplomați din Israel și Iran, dar au avertizat că spațiul aerian închis limitează opțiunile.
Japonia a pus avioane militare în așteptare la Djibouti pentru a evacua aproximativ 1.000 de cetățeni din Israel și 280 din Iran.
Atacurile Israelului în Iran au vizat și infrastructura civilă, inclusiv sediul televiziunii de stat iraniene, care a fost ținta unui atac cibernetic care a dus la difuzarea unui mesaj antiguvernamental.
Iranul a raportat întreruperi majore ale internetului, atribuite de autorități încercărilor Israelului de a folosi rețeaua de comunicații în scopuri militare. Teheranul s-a confruntat cu exodul populației, drumurile fiind blocate de cei care fug din calea atacurilor.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat că Israelul a lovit două fabrici de centrifuge din Teheran.
Îți mai recomandăm Conflictul Israel-Iran. Consiliul ONU, convocat. Trump a aprobat planurile de atac. Teheranul: Dacă SUA se implică, vom răspundeArticol redactat cu informații oferite de AFP, Reuters, BBC, The Guardian
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.