Pe scurt
- Vizita președintelui american Donald Trump în Orientul Mijlociu se concentrează pe eforturile de pace, inclusiv pe un plan în 20 de puncte pentru Israel și Hamas.
- Președintele ucrainean Zelenski îl îndeamnă pe Trump să nu uite de Ucraina și să încerce în continuare să pună capăt și acestui război.
- Trump nu reușește însă să pună presiune pe Rusia, care se bucură de un sprijin puternic din partea Chinei și Coreei de Nord, spre deosebire de Israel, care a fost izolat diplomatic în ultima perioadă.
Sosirea președintelui american Donald Trump în Orientul Mijlociu marchează ceea ce ar putea fi un punct de cotitură în diplomația din regiune.
Dar va reînnoi acest succes efortul de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei?
În Israel, liderul american va avea ocazia să-și prezideze viziunea asupra păcii în Orientul Mijlociu într-un discurs în Knesset-ul (parlamentul) Israelului. Apoi, va coprezida un summit în Egipt, la care vor participa liderii a peste 20 de țări, menit să finalizeze un armistițiu permanent în Gaza.
Dar odată ce fastul și circumstanțele planului de pace istoric se vor potoli, rămâne întrebarea dacă Casa Albă își va îndrepta atenția asupra celui mai mare și mai mortal conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace.
La peste 2.000 de kilometri distanță de Ierusalim, la Kiev, oamenii speră că Trump își va ține promisiunea de la inaugurarea în funcție de a fi „un pacificator și unificator” și nu va renunța în liniște la conducerea eforturilor de negociere a păcii.
„Dacă un război poate fi oprit într-o regiune, atunci cu siguranță pot fi oprite și alte războaie – inclusiv războiul rusesc”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe rețelele de socializare, cu câteva ore înainte ca Trump să-și anunțe călătoria în Orientul Mijlociu.
Zelenski a mai spus că Rusia „exploatează în mod deschis faptul că lumea este concentrată pe asigurarea păcii în Orientul Mijlociu”, prin intensificarea atacurilor aeriene asupra Ucrainei.
Aceste atacuri continue arată că, deși Trump a realizat progrese în Orientul Mijlociu, discuțiile privind încheierea invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia, care a durat aproape patru ani, par să piardă din avânt.
Există, desigur, diferențe cheie între cele două conflicte. Israelul este atât de izolat diplomatic încât depinde de sprijinul SUA. Într-adevăr, este cel mai mare beneficiar de ajutor american din lume.
Mulți analiști spun că Trump a folosit această influență în privat pentru a împinge Israelul să accepte planul său de pace în 20 de puncte. De asemenea, au existat presiuni publice asupra prim-ministrului israelian Beniamin Netanyahu, în special după un atac aerian israelian de luna trecută asupra unei ținte Hamas din Qatar – un aliat cheie al SUA.
Acestea au inclus câteva „imagini destul de izbitoare” cu Netanyahu „cerându-și scuze qatarezilor pentru atacul din Doha”, a remarcat Laurel Rapp, șefa programului SUA la think tank-ul Chatham House, cu sediul la Londra, într-un podcast din 10 octombrie.
În schimb, Rusia se bucură de sprijinul economic al Chinei și militar al Coreei de Nord. A rezistat mai multor runde de sancțiuni internaționale fără precedent și nu pare pregătită să facă compromisuri.
Mesajele Kremlinului continuă să promoveze ideea că Rusia câștigă pe câmpul de luptă, chiar dacă plătește un preț oribil.
„Chiar dacă vor reuși să-i convingă [pe ruși] că îi vor sancționa mai mult, că vor pune puțin mai multă presiune asupra lor, nu va face prea multă diferență”, a declarat Ben Friedman de la think tank-ul Defense Priorities, cu sediul la Washington, pentru RFE/RL.
„Este dificil pentru că i-am sancționat deja atât de dur încât nu mai sunt multe gloanțe de tras”.
Trump a sugerat o serie de măsuri pe care Statele Unite și aliații lor le-ar putea lua pentru a crește și mai mult presiunea asupra Moscovei, concentrându-se în special pe măsuri de reducere a exporturilor de petrol rusesc.
El a amenințat cu tarife secundare pentru țările care importă petrol rusesc și a spus că un tarif american de 25% pentru India este un exemplu în acest sens, care ar putea fi aplicat în alte părți. Dar Trump a cerut, de asemenea, țărilor europene să facă același lucru și să nu mai cumpere petrol rusesc.
„Există mult mai multe consecințe pentru neîncheierea unui acord de pace care s-ar putea răsfrânge asupra rușilor”, a declarat ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, pentru RFE/RL pe 10 octombrie.
Dar el a repetat poziția lui Trump conform căreia țările europene trebuie să facă și ele mai mult.
„În loc să... întrebe ce vor face Statele Unite, aș prefera să întrebe ce vom face cu toții, pentru că Europa are o miză.”
Influentul senator republican Lindsey Graham, care a insistat mult timp asupra unor tarife secundare masive pentru a paraliza veniturile Rusiei din combustibilii fosili, a declarat pe 12 octombrie că livrările americane de rachete de croazieră Tomahawk către Ucraina reprezintă o altă carte.
„Vreau mai multe arme în mâinile ucrainenilor pentru a crește costurile războiului pentru [președintele rus Vladimir] Putin. Atacați rafinăriile lui. Intrați adânc în Rusia”, a declarat el pentru Meet The Press de la NBC.
Trump a vorbit recent despre acest lucru ca o posibilitate, dar nu a dat încă un semnal clar. Kremlinul a avertizat împotriva acestui lucru, spunând că ar fi o escaladare majoră care ar atrage un răspuns.
Acest lucru subliniază o altă diferență față de procesul Israel-Gaza, unde Washingtonul nu se confruntă cu acest tip de rezistență și unde mizele de securitate pentru Statele Unite sunt mult mai mici.
Friedman a spus că, la începutul conflictului, Washingtonul a încercat în schimb să își folosească influența considerabilă asupra Ucrainei pentru a impune concesii de la Kiev.
A făcut acest lucru când a retras informații militare și provizii vitale, de care Kievul se bazează foarte mult, în urma unui schimb dur de replici între Trump și Zelenski la Casa Albă în februarie.
Însă cei doi lideri au parcurs un drum lung în redresarea relației lor de atunci, Zelenski folosind o convorbire telefonică în ajunul călătoriei lui Trump în Orientul Mijlociu pentru a face lobby și pentru rachete Tomahawk.
Summitul lui Trump cu Putin din august a schimbat și mai mult dinamica eforturilor de pace. Putin a fost primit călduros de Trump în Alaska, dar nu a făcut nicio concesie și chiar a refuzat o întâlnire cu Zelenski.
Săptămâna trecută, ministrul adjunct de externe rus, Serghei Riabkov, a remarcat că „impulsul puternic în favoarea acordurilor” al întâlnirii de la Anchorage a fost în mare parte epuizat.
„Nu cred că [Putin] a obținut prea mult din asta. Adică, știți, într-un fel, a întors administrația Trump împotriva lui, într-o oarecare măsură, toată acea serie de evenimente”, a spus Friedman.
„M-a dezamăgit, chiar m-a dezamăgit”, a spus Trump despre Putin în timpul vizitei sale de stat în Marea Britanie din septembrie.
Trump a fost lăudat pentru că a presat Israelul și Hamas să accepte planul de pace în 20 de puncte pentru a pune capăt războiului actual declanșat de atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, care a ucis peste 1.200 de israelieni și a luat aproximativ 250 de ostatici.
Acum se confruntă cu un război în Ucraina, despre care el însuși a spus că ar putea fi cel mai dificil de rezolvat conflict internațional din lume.
Articol preluat de la RFE/RL.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.