Motivul pentru care Ministerul Apărării Naționale (MApN) a reluat procesul reavizării proiectelor de lege este același ca până acum – instalarea unui nou guvern și, implicit, schimbarea miniștrilor.
Asta se întâmplă în condițiile în care guvernele anterioare nu au trimis proiectele către Parlament, deși acestea aveau avizele necesare.
Miniștrii avizatori în acest caz sunt cel de Externe, al Finanțelor, al Economiei și prim-ministrul. De asemenea, trebuie să avizeze documentul și un șef al SRI.
Alți miniștri avizitori sunt cei ai Justiției și Afacerilor Interne. Cei din urmă sunt aceiași ca în Guvernul Ciolacu II – Radu Marinescu și Cătălin Predoiu.
Procesul de avizare a proiectelor de lege trebuie reluat chiar și dacă un singur membru al Executivului este nou, explică pentru Europa Liberă profesorul universitar doctor în Drept Constituțional Ştefan Deaconu.
La fel se întâmplă și dacă proiectele de lege au ajuns la Parlament, dar Legislativul nu le-a pus pe ordinea de zi iar Guvernul s-a schimbat, mai spune el.
Premierul Marcel Ciolacu și-a dat demisia pe 5 mai 2025, după primul tur al alegerilor prezidențiale reluate.
Noul Guvern, condus de Ilie Bolojan, și format din reprezentanți ai Partidului Social Democrat (PSD), Partidului Național Liberal (PNL), Uniunii Salvați România (USR) și Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR) a fost instalat pe 23 iunie.
Declarație Ilie Bolojan, după ultima ședință CSAT prezidată în calitate de președinte al României, pe 30 aprilie 2025
„Avizarea acestei legi (n.r. Legea apărării naționale tocmai fusese avizată de CSAT) permite introducerea ei în procedura parlamentară și sper ca până la finalul lunii mai și această lege să fie aprobată de către Parlamentul României.
Cea de-a patra lege (n.r. Legea pregătirii polulației pentru apărare) este în fază de analiză la Guvern și la finalul lunii mai, și aceasta ar urma să intre în avizare la CSAT și apoi în procedura parlamentară, sperând că în luna iunie, toate cele patru legi vor fi promulgate, și întreg pachetul de legi, care, așa cum am spus, aduce la zi toată legislația în domeniul apărării și permite Armatei României să se pregătească corespunzător, să fie în vigoare și aceste aspecte legislative să fie rezolvate.”
Dialog între președintele Nicușor Dan și Europa Liberă, luni, 14 iulie, referitor la legile restante ale Apărării
– Europa Liberă: Cele două legi ale Apărării rămase neadoptate, Legea Pregătirii Populației pentru Apărare și Legea Apărării Naționale, care sunt în avizare de vreo trei ani deja, știți unde sunt? (...)
– Președintele Nicușor Dan: În momentul acesta, nu.
Conform procedurii legislative, odată ce proiectele de legi primesc avizele necesare de la demnitarii avizatori, ele trebuie adoptate de Guvern.
Ulterior, ele trebuie trimise Parlamentului pentru dezbatere și vot. La final, ajung la președintele țării pentru promulgare.
Cele două proiecte ale legilor apărării naționale și pregătirii populației pentru apărare au primit ultima dată avizele necesare între ianuarie și aprilie 2025, în timpul Guvernului Ciolacu II.
Asta după ce în timpul guvernelor conduse de Nicolae Ciucă (noiembrie 2021-iunie 2023) și Marcel Ciolacu (iunie 2023-decembrie 2024), proiectul Legii pregătirii populației a stat pe la ministere, în avizare, aproape un an și jumătate.
Îți mai recomandăm Ilie Bolojan promite că România va avea adoptat până la summitul NATO de la Haga tot pachetul de legi ale ApărăriiLegea Apărării Naționale, blocată la Guvern de două ori în ultimul an
Nimic nu a convins ultimele trei guverne să adopte și să trimită Parlamentului cele două proiecte de legi.
Nici cererea șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, ca Armata să primească de la politicieni legi noi, nici insistența presei.
Nici măcar războiul din Ucraina nu a convins ultimele trei guverne că legile trebuie adoptate cât mai repede.
Ministru al Apărării până pe 23 iunie, Angel Tîlvăr spune acum pentru Europa Liberă că la MApN „am avut un coleg care se ocupa personal să mergem după avize”.
Angel Tîlvăr a condus Ministerul Apărării între octombrie 2022 și iunie 2025.
Fostul demnitar precizează că, atunci când a plecat de la Apărare, cele două proiecte de lege aveau toate avizele necesare și erau la Guvern.
Proiectul de modificare a Legii apărării naționale, adoptată inițial în 1994, a fost chiar adoptat de Guvernul Ciolacu I pe 17 decembrie 2024.
Numai că Executivul de atunci nu a mai trimis proiectul Parlamentului pentru dezbatere și vot în ultima săptămână de lucru a anului trecut.
Peste numai o săptămână, pe 23 decembrie 2024, Guvernul Ciolacu II și-a preluat mandatul, iar întregul proces de avizare a luat-o de la capăt.
Până când și-a dat demisia, pe 5 mai, fostul premier Marcel Ciolacu nu a reușit să trimită proiectul Legii apărării naționale la Parlament.
Proiectul fusese pus în dezbatere publică de MApN în aprilie 2024.
Pe 17 martie 2025, Europa Liberă a scris pe larg despre amânarea adoptării unor noi legi ale Apărării.
Îți mai recomandăm Legile apărării și cea a pregătirii populației pentru apărare reiau de la zero tot circuitul de avizare de către ministereLegea Apărării Naționale – nouăți subliniate de MApN
„Adaptarea conceptului de apărare la realitățile și amenințările contemporane, prin: abordarea integrată a apărării, definirea și combaterea amenințărilor hibride, protecția cetățenilor români aflați străinătate (în pericol), comunicarea strategică și informarea publicului, clarificarea responsabilităților instituționale.
Proiectul de act normativ prevede rolul Ministerului Apărării Naționale de integrare şi conducere, într-o concepție unitară, a acțiunilor tuturor fortelor participante la apărarea țării, conform planurilor în vigoare.”
Sursa: MApN, 17 iulie 2025
Legea pregătirii populației pentru apărare, amânată la vot de la începerea invaziei Rusiei în Ucraina
Schimbarea ultimului guvern, acum aproape o lună, a întors din drum și Legea pregătirii populației pentru apărare, care prevede posibilitatea ca tinerii români să învețe să tragă cu arma și să se decontamineze singuri – în cazul unui atac chimic – fiind plătiți suplimentar pentru asta.
Actuala lege a pregătirii populației pentru apărare datează din 2006.
După ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, Ministerul Apărării Naționale, condus până în toamna acelui an de Vasile Dîncu, și apoi de Angel Tîlvăr, ambii de la Partidul Social Democrat, a inițiat un proiect de act normativ pentru Legea pregătirii populației pentru apărare.
Au urmat trei ani de amânări, unul dintre motive fiind de natură electorală, după cum au explicat de mai multe ori, în ultimele luni, pentru Europa Liberă, surse politice.
De altfel, alte două legi ale apărării au fost promulgate la peste șapte luni de la inițierea lor de către MApN.
S-a întâmplat abia după ce în Dobrogea au căzut, începând cu august 2023, drone sau bucăți de drone rusești care au țintit porturi ucrainene de la Dunăre.
Este vorba despre Legea privind controlul spaţiului aerian naţional şi Legea privind desfăşurarea, pe timp de pace, de misiuni de apărare în România.
Aceste două legi au fost promulgate abia pe 19 mai, de Ilie Bolojan, la finalul mandatului de președinte interimar al României.
Legile fuseseră aprobate de Parlament încă din februarie 2025, însă fuseseră contestate la Curtea Constituțională de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Partidul Oamenilor Tineri (POT) și S.O.S.
Judecătorii constituționali au respins argumentele partidelor extremiste.
Îți mai recomandăm Două dintre Legile apărării, promulgate de președintele interimar Ilie Bolojan, după ce Curtea a motivat respingerea sesizărilorPe 1 februarie 2024, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, cerea într-un interviu acordat Europei Libere noi legi ale apărării, inclusiv pentru pregătirea populației, spunând că locuitorii României ar trebui să fie pregătiți pentru un eventual conflict militar.
„Populația României, la fel ca întreaga populație din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să se îngrijoreze și trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiți. Eu, personal, nu neapărat ca militar, consider că Federația Rusă nu se va opri aici. Dacă va câștiga în Ucraina, principala țintă va fi Republica Moldova. Vom asista la tensiuni în Balcanii de Vest”, a declarat generalul Gheorghiţă Vlad, în februarie 2024, la one2one.
Legea Pregătirii Populației pentru Apărare – nouăți subliniate de MApN
„MApN propune introducerea unei noi forme de îndeplinire a serviciului militar activ, în calitate de militar voluntar în termen.
Această nouă formă de pregătire nu va înlocui serviciul militar în calitate de rezervist voluntar, ci vine în completare, ca o formă distinctă. Proiectul prevede participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la 4 luni, pentru cetățenii români, bărbați și femei, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani. Pe timpul pregătirii, aceștia primesc o indemnizație lunară, iar la final primesc trei câștiguri salariale medii brute.”
Sursa: MApN, 17 iulie 2025
MApN mai arată într-un document transmis presei acreditate pe 17 iulie că actuala lege a pregătirii populației pentru apărare prevede că rezerva de mobilizare este formată din cea operaţională și cea generală.
„Rezerva de mobilizare cuprinde resursele umane care pot fi folosite pentru instruire şi îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de asediu, a stării de mobilizare sau a stării de război. Diferenţa dintre efectivele la pace şi efectivele la război se asigură cu cadre militare și soldați/gradați în rezervă din rezerva operaţională, potrivit planurilor de mobilizare ale unităţilor militare”, explică MApN.
Armata cheamă periodic cadrele militare și soldații rezerviști în unități, pentru a le menține capacitatea de luptă.
În 2024, MApN a organizat mai multe exerciții de mobilizare (MOBEX), la care au fost instruiți aproximativ 7.500 dintre rezerviști.
„Trimiterea pentru a treia oară la avizare a celor două proiecte de legi demonstrează lipsa de voință și de consens politic intern privind prioritățile din domeniul apărării”, spune fostul director general al Departamentului pentru Politica de Apărare şi Planificare de la MApN, Dan Claudiu Degeratu, pentru Europa Liberă.
Dan Claudiu Degeratu este sociolog și expert militar. A lucrat 13 la MApN, unde a deținut mai multe funcții.
Expertul în politică de securitate crede că, în afară de președintele Nicușor Dan și de ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, „nici guvernul si nici Parlamentul nu sunt interesate sa accelereze aceste proiecte.”.
Degeratu atrage atenția că „ocaziile ratate în ultimii doi ani de a aproba pachetul Legilor Apărării se vor răzbuna în următorii ani.”
Expertul crede că, pe fondul planurilor de reducere a deficitului bugetar, prioritățile Armatei vor scădea în importanță.
„Chiar și în scenariul optimist – ca avizarea să se încheie până în toamnă – din septembrie vor urma probabil multe negocieri în coalitie care vor afecta viteza de aprobare, dar mai ales implementarea. Măsurile prevăzute în cele două proiecte de legi vor necesita resurse suplimentare de finanțare, iar bani nu mai sunt – deci să nu ne așteptăm la un calendar accelerat, ci mai degrabă la etape de blocaj”, avertizează Dan Claudiu Degeratu.
Îți mai recomandăm Cum a sabotat România exercițiul NATO Dacian Spring din mai, care testa apărarea țării. O poveste cu cinci scrisori și drumuri de pământEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI