La două zile după o incursiune fără precedent a dronelor rusești pe teritoriul Poloniei, pe 10 septembrie, NATO și-a prezentat răspunsul —Operation Eastern Sentry (Operațiunea Santinela Estică). Misiunea a început imediat, pe 12 septembrie, și a fost testată o săptămână mai târziu de avioane rusești care au intrat în spațiul aerian estonian.
Obiectivul Operațiunii, spune Alianța, este o prezență militară mai robustă de-a lungul întregului flanc estic, interconectare între forțele NATO și mai multă flexibilitate.
Deși atenția este concentrată în prezent pe dronele rusești – și, geografic, pe Polonia, operațiunea este multidimensională, implicând forțe terestre, navale și aeriene pentru a acoperi breșele de securitate de la Marea Nordului până la Marea Neagră.
Kievul ar fi salutat o astfel de mișcare și există argumente pentru a se încerca neutralizarea din timp a dronelor rusești care se îndreaptă spre țările NATO, dar mulți aliați NATO se tem că un asemenea pas i-ar aduce pe muchia unui conflict direct cu Kremlinul.
Un avion de avertizare și control AWACS în timpul unei inspecții înainte de zbor în Polonia, în cadrul misiunii Santinela Estică
Sistem integrat de apărare a spațiului aerian
Obiectivul principal de acum este trecerea la un sistem integrat.
Până în prezent, țările NATO făceau separat misiuni de poliție aeriană în diverse locații, iar Alianța oferea sprijin suplimentar punctual, în funcție de amenințări.
Noua abordare urmărește interconectarea de-a lungul întregului flanc estic, fie că este vorba de sisteme de rachete sau de tehnologii anti-dronă.
Modelul a fost inspirat de o operațiune similară, Baltic Sentry (Santinela Baltică), lansată la începutul acestui an ca răspuns la presupuse acte de sabotaj subacvatic ale Moscovei în Marea Baltică.
Oficiali NATO au spus Europei Libere, sub protecția anonimatului, că acea operațiune este un succes, subliniind că nu au mai existat tentative recente de tăiere a cablurilor submarine sau de atacuri asupra infrastructurii din regiune.
Deși să împiedici de tot pătrunderea dronelor în spațiul NATO este mult mai dificil, ideea operațiunii noi este că o prezență întărită va face ca „Rusia să se gândească de două ori înainte de a mai testa din nou” NATO.
Cine participă
La operațiunea Santinela Estică – aflată în sarcina generalului american Alexus Grynkewich, comandantului suprem al forțelor aliate din Europa (SACEUR) – s-au alăturat deja opt țări, fiind așteptate și altele.
Franța a fost prima, cu trei avioane Rafale, care vor fi staționate în Polonia, și un avion de transport Airbus A400M.
Marea Britanie va desfășura avioane Typhoon pentru misiuni de apărare în spațiul aerian polonez, iar Germania și-a repoziționat patru aparate Eurofighter la granița estică, gata să intre în acțiune oricând.
Italia și Danemarca vor contribui, de asemenea, cu avioane, iar Copenhaga a desfășurat și o navă militară în estul Mării Baltice. Spania și Suedia vor participă și ele, iar Cehia trimite în Polonia trupe ale forțelor speciale și trei elicoptere.
Generalul american Alexus Grynkewich
Absența SUA și costurile ridicate
Două chestiuni ies însă în evidență.
Mai întâi, lipsa unor resurse americane noi pentru Santinela Estică.
Întrebat despre acest lucru la o conferință de presă, Grynkewich a spus: „În ceea ce privește resursele militare americane… eu sunt aici și sunt implicat”, adăugând apoi că „angajamentul Statelor Unite față de structura militară integrată a Alianței rămâne ferm”.
Pe 21 septembrie, întrebat dacă va ajuta la apărarea Poloniei și a statelor baltice în cazul în care Moscova plusează, președintele american Donald Trump a răspuns: „Da, aș face-o”.
În prezent, Statele Unite au în Polonia peste 10.000 de militari, iar efectivul ar putea crește.
În ciuda relatărilor frecvente despre redistribuirea trupelor americane din Europa către Asia, oficiali NATO au declarat Europei Libere că nu există semnale privind reducerea prezenței americane pe flancul estic.
Al doilea aspect scos la iveală de Santinela Estică: țările participante contribuie în primul rând cu avioane de luptă și echipamente costisitoare.
Aceasta a fost și una dintre criticile principale în legătură cu felul în care au reacționat Polonia și NATO la incursiunea dronelor rusești din 10 septembrie – folosirea unor rachete costisitoare pentru a doborî drone de zeci de ori mai ieftine.
Unii oficiali europeni spun că Varșovia își dorește „o demonstrație de forță”, deși o astfel de abordare nu este sustenabilă economic pe termen lung. „Desigur, o rachetă extrem de scumpă lansată de pe un avion la fel de scump nu este cel mai bun mod de a doborî o dronă”, a spus un oficial NATO.
Îți mai recomandăm Poate Europa doborî mai ieftin dronele rusești care intră în spațiul aerian? Planul „Zidul de drone”, reapărut după incidentul din PoloniaAșa încât Santinela Estică este mai degrabă o intervenție de urgență în așteptarea unui „zid de drone” care ar fi o măsură de protecție pe termen lung.
Aflat în pregătiri, proiectul ar fi finanțat de Uniunea Europeană, iar NATO ar juca un rol central, dar construcția unui asemenea sistem poate dura – într-un scenariu optimist – doi-trei ani.
Între timp, alianța ia în calcul soluții imediate: instalarea de senzori acustici folosiți deja de Letonia pentru detectarea timpurie a dronelor, muniții mai ieftine pentru avioane și echipe mobile de foc, model adoptat cu succes de Ucraina, alcătuite din unități mici, rapide, dotate cu mitraliere sau sisteme portabile antiaeriene.
„Este momentul să privim lucrurile dintr-o perspectivă nouă. Și învățăm permanent, iar NATO este o organizație care învață”, a declarat generalul Grynkewich la anunțarea operațiunii Santinela Estică.
articol preluat de la rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.