Ministrul Economiei amenință cu rezilierea constructorul care face lucrările de urgență de la Praid. Furnizarea apei menajere, reluată

„Lucrările de la Praid continuă, dar presiunea rămâne clară: totul trebuie finalizat până la 1 iulie. Nu există loc pentru întârzieri sau scuze. Am venit din nou la faţa locului pentru a verifica dacă lucrurile se mişcă şi în teren, nu doar pe hârtie”, a transmis luni, 16 iunie, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, după o vizită pe șantierul din zona salinei Praid.

„Dacă constructorul nu respectă graficul de lucrări pentru 48 de ore, am cerut conducerii Salrom să rezilieze contractul şi să înlocuiască compania cu una care poate livra la timp”, a adăugat ministrul.

La Praid, o firmă de construcții contractată în regim de urgență de Salrom, administratorul salinei, realizează lucrări de urgență pentru devierea cursului pârâului Corund, prin intermediul unor tuburi de mare dimensiune, ancorate în stâncă, respectiv printr-un canal de bypass.

Salrom și constructorul pe care l-a contractat au fost în centrul unor controverse, recent, după ce constructorul ar fi intervenit la pragurile de liniștire (care blochează amestecul cu saramura scursă din salină) instalate pe pârâul Corund, recomandate de experți internaționali, iar salinitatea pe Târnava Mică, în care se varsă Corundul, a crescut brusc, în 13 iunie.

Zeci de mii de oameni din localități din aval au rămas fără apă din rețea, salinitatea crescută răspândindu-se până la granița cu Ungaria.

Ulterior, Salrom a transmis mai multe precizări în care a explicat că constructorul contractat a făcut o breșă într-unul din pragurile de liniștire, pentru a putea urgenta lucrările care să devieze apa pârâului Corund. De asemenea, a precizat atunci că principala cauză a creșterii puternice a salinității în Târnava Mică s-a datorat prăbușirii unei bucăți mari din roca din tavanul minelor vechi ale salinei Praid.

Atunci când i-a fost acordat contractul pentru lucrările de la Praid, firma constructoare a anunțat că le va încheia până la 1 iulie, termen despre care autoritățile centrale au spus la acel moment că este unul optimist. Acum, ministrul Ivan îl prezintă ca obligatoriu. El nu a precizat nimic, în postarea de luni, 16 iunie, despre cererea vicepremierului Barna cu privire la demiterea directorului Salrom, companie în care Ministerul Economiei este acționar majoritar.

Apele Române: Unda de salinitate se propagă până la granița cu Ungaria. Intervenții cu pompe de mare capacitate

Ministrul Ivan a mai spus, în schimb, luni, că sistemul de pompare care evacuează apa dulce din amonte funcţionează foarte bine, în urma unor intervenții cu motopompe a Administrației Naționale Apele Române (ANAR) și Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) care „au lucrat inclusiv în weekend pentru ca acest mecanism vital să fie operaţional”.

Într-un comunicat publicat tot luni, 16 iunie, compania Apele Române transmite că „conform analizelor de laborator efectuate până la această oră, se mențin în continuare valori mari ale conductivității, precum și ale concentrațiilor de cloruri pe toate sectoarele de râuri monitorizate (Corund, Târnava Mică, Târnava Mare și Mureș).”

„Având în vedere faptul că, în acest moment, unda de concentrație salină se propagă în aval de Salina Praid, de la secțiunea Petrișat (râul Târnava Mică) până la Nădlac, cu un timp estimat de circa 6 zile (calculat începând din 13 iunie), partea română a informat, încă din cursul zilei de vineri, 13 iunie, partea ungară cu privire la evoluția parametrilor de calitate a apelor, iar această informare se va desfășura permanent până la normalizarea situației”, au mai transmis Apele Române.

Instituția a mai anunțat că a folosit zece motopompe proprii, pentru a tranzita apa dulce peste zona de apă sărată de deasupra solului, respectiv pentru deversarea controlată a apei saline prin rigole pluviale. De asemenea, au fost folosite și trei motopompe ale ISU, care permit devierea circa 80% din debitul pârâului Corund.

Apele Române au mai menționat că continuă deversările controlate de apă dulce din trei lacuri de acumulare din zonă, Bezid, Zetea și Mihoiești și că instituția face prelevări din oră în oră pentru măsurarea conductivității și a concentrațieie de cloruri, atât pe pârârul Corund, cât și pe râurile Târnava Mică, Târnava Mare (care se unesc în județul Alba) și Mureș, în care se varsă cele două Târnave.

Apă menajeră din rețea, nu și potabilă, pentru localități unde furnizarea fusese sistată

Duminică seară, pe 15 iunie, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Mureș a anunțat, în urma ședinței pe care a avut-o în aceeași zi, că „s-a reluat furnizarea apei menajere în unitățile administrativ-teritoriale Târnăveni, Gănești, Adămuș și Băgaciu (localități din județul Mureș, n.r.).”

Amintim, din 13 iunie, aproximativ 40.000 de persoane din municipiul Târnăveni și comunele Gănești și Băgaciu (comuna Adămuș nu figura în lista transmisă inițial de autorități) au rămas fără apă potabilă și menajeră, după creșterea bruscă a salinității în râul Târnava Mică.

Autoritățile județene din Mureș au anunțat însă că „furnizarea va fi sistată temporar de către Compania Aquaserv SA Târgu Mureș (operatorul de apă din județ, n.r.) ori de căte ori salinitatea va depăși valoarea de 1500 mg/l, urmând a fi reluată, când salinitatea va reveni sub această limită.”

„Apa NU ESTE POTABILĂ, dar poate fi utilizată pentru uz menajer (spălat, igienă, curățenie)”, mai transmite instituția.

CJSU a mai anunțat că a solicitat sprijinul Comitetului Național pentru situații de Urgență, care să permită găsirea unor soluții tehnice pentru asigurarea apei potabile în localitățile afectate de creșterea salinității în râul Târnava Mică.

Cele două soluții principale sunt:

1. achiziționarea de instalații de osmoză inversă, echipamente care funcționează pe baza unor membrane semipermeabile capabile să rețină sărurile și impuritățile din apa brută, care ar urma să permită tratarea apei foarte sărate în condiții de siguranță sanitare;
2. Realizarea unor aducțiuni cu apă brută din surse alternative, în scopul alimentării stației de tratare de la Târnăveni. Au fost identificate două surse principale:
   • Lacul Bezid, care poate alimenta atât stațiile STAP Suplac, STAP Fântânele și STAP Târnăveni, cât și alte unități administrativ-teritoriale conectabile ulterior la rețea.
   • Râul Mureș (zona Cipău), care poate alimenta STAP Târnăveni, cu necesitatea construirii unui bazin de liniștire înainte de intrarea în stația de tratare, conform Notei de fundamentare tehnică nr. 1314/15.06.2025.

CJSU Mureș a mai transmis, într-un alt comunicat, că duminică, pe 15 iunie, ISU Mureș, în colaborare cu alte Inspectorate pentru Situații de Urgență din țară, a distribuit aproape 670.000 de litri de apă, din care aproape 280.000 de litri de apă potabilă, 366.000 de litri de apă menajeră și 23.000 de litri de apă pentru animale, în sprijinul locuitorilor afectați de restricțiile de utilizare a apei. De asemenea și operatorul de apă a distribuit în aceeași zi 18.000 de litri de apă potabilă.

De asemenea, Comitetul notează că mai multe instituții au continuat acțiunile de colectare a peștilor morți din râul Târnava Mică, pentru a preveni riscurile asupra afectării ecosistemelor și a sănătății publice.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.