România ar putea desființa Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Va fi „înghițit” de cel pentru diaspora

În iulie 2023, Departamentul pentru Relația cu Republic Moldova a semnat un protocol de colaborare cu Patriarhia Română, cu gândul la Mitropolia Basarabiei, reprezentată la eveniment de Mitropolitul Petru (al treilea din dreapta).

România preconizează desființarea principalei agenții care se ocupă de relația cu Republica Moldova, încorporând-o în cea care gestionează relația cu întreaga diasporă. Ideea vine pe fondul eforturile de economii bugetare.

„La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni se reorganizează prin fuziune prin absorbție cu Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, care se desființează”, se spune în nota de fundamentare a proiectului, care este postat în trasparență decizională pe site-ul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Îți mai recomandăm Statul român va oferi salarii pentru 200 de preoți care aderă la Mitropolia Basarabiei

El pare să sugereze că principalul motiv al reformei este necesitatea reducerii bugetului de stat, preocuparea internă nr. 1 a guvernului Bolojan.

„În lipsa unei intervenții rapide, există riscul ca alocările bugetare destinate acestor domenii să nu poată fi utilizate într-o manieră unitară și coerentă, fapt care ar conduce la fragmentarea programelor de sprijin și la diminuarea capacității instituționale de a răspunde nevoilor reale ale comunităților românești din afara granițelor țării”, se arată în documentul citat.

Îți mai recomandăm Pelerinaje la Moscova pentru preoți din Republica Moldova, finanțate de Patriarhia Rusă

Din același document se poate înțelege că departamentele ce ar urma să fie comasate făceau, în esență, cam același lucru.

Europa Liberă Moldova a trimis prin e-mail o cerere de comentariu Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, întrebând dacă schimbarea eventuală va duce la scăderea bugetului alocat de guvernul român relației cu Moldova, dar încă nu a primit răspuns.

Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova - DRRM s-a făcut remarcat în ultimii ani inclusiv prin susținerea Mitropoliei Basarabiei, subordonată Bucureștiului, în competiția ei cu Mitropolia Moldovei, care ascultă tradițional de Moscova.

Cea mai recentă acțiune a DRRM a fost o ediție la Chișinău a festivalului de film internațional de la Cluj, luna trecută.

Săptămâna aceasta, într-un discurs către ambasadori, la București, președintele Nicușor Dan s-a plâns de slaba gestionare a relației cu diaspora, spunând că statul român nu are încă un studiu despre nevoile ei reale.

Unii ceruseră minister pentru Moldova

Proiectul desființării Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova apare cu doar două zile înainte ca Nicușor Dan să viziteze Republica Moldova cu ocazia Zilei Limbii Române, într-un eveniment care ar putea ilustra și susținerea Bucureștiului pentru forțele proeuropene de la Chișinău înaintea alegerilor parlamentare de pe 28 septembrie.

Îți mai recomandăm Aproape 500 de preoți și enoriași din Republica Moldova au mers în pelerinaje la Moscova, finanțate de Patriarhia Rusă

Chiar dacă este puțin probabil ca atenția pentru relația cu Republica Moldova să se diminueze în urma reformei din interiorul guvernului, desființarea Departamentului contrastează cu chemările din trecut la extinderea sa și chiar transformarea în minister.

În 2020, unul din politicienii români cei mai implicați în relația cu Chișinăul, Eugen Tomac, a trimis o scrisoare deschisă colegilor săi de la București, propunând crearea „Ministerului pentru Relația cu Republica Moldova”.

O propunere similară fuseseră făcută cu un an mai înainte de președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, deputatul Constantin Codreanu. El cerut în Camera Deputaților și alte facilități pentru „basarabeni”, inclusiv, de exemplu, „acces facilitat pe piața forței de muncă din România pentru etnicii români care nu au cetățenie română”.

Povestea cu Biblioteca și Seminarul Teologic

În 2023, DRRM a fost implicat într-un episod tensionat provocat de cererea Mitropoliei Basarabiei, puternic sprijinită de România, de a-i fi retrocedat sediul Seminarului Teologic din Chișinău, care găzduia o secție a Bibliotecii Naționale.

Îți mai recomandăm Mitropolia Basarbiei va primi anual două milioane de euro. Președintele Iohannis a promulgat legea

Proiectul înaintat de un grup de deputați PAS a stârnit dezbateri în spațiul public.

Autorii inițiativei susțineau că în acest fel vor restabili „echitatea istorică” față de Mitropolia Basarabiei, ale cărei proprietăți au fost confiscate și naționalizate de regimul sovietic, o părere susținută ferm într-un interviu cu Europa Liberă Moldova de Adrian Dupu, secretar de stat la DRRM - care a spus că tocmai departamentul respectiv de la București a obținut trecerea proiectului pe agenda parlamentului moldovean.

La vremea aceea, oameni de cultură s-au arătat îngrijorați de soarta colecțiilor speciale, inclusiv de carte veche și rară, care este în blocul doi al bibliotecii. Mitropolia Basarabiei a dat asigurări că nu-i va schimba destinația și că va restaura monumentul de arhitectură și istorie.

Îți mai recomandăm Republica Moldova | Câte parohii au trecut de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei în ultimii doi ani

Președinta Maia Sandu a comentat atunci că „relația Republicii Moldova cu România nu poate fi într-un singur sens”, sugerând că România a finanțat restaurarea mai multor monumente și clădiri istorice din Rep. Moldova. Ea a promis că autoritățile vor organiza consultări publice, pentru a identifica „soluțiile pentru îngrijorările care au fost formulate”.

Între timp, proiectul de lege pare să fi fost abandonat, tacit.


Îți mai recomandăm Mitropolitul Vladimir cheamă înapoi preoții care au aderat la Mitropolia Basarabiei

articol preluat de la Europa Liberă Moldova
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI