Strategia națională de apărare a țării pune cetățeanul în centrul planului de protejare a națiunii, a declarat președintele Nicușor Dan, miercuri, 12 noiembrie, în conferința de presă în care a prezentat noua Strategie națională de apărare a țării.
Întrebarea care se pune, a spus președintele, este: „Câtă încredere are cetățeanul în stat și care este disponibilitatea lui de a-l apăra?”.
Un nou contract social, onest, între stat și cetățeni și combaterea corupției sunt doar două dintre cheile reducerii neîncrederii populației în autorități, se arată în proiectul Strategiei:
„Un asemenea nivel de ambiție ilustrează un posibil nou proiect național și reclamă participarea solidară a cetățenilor, alimentată de un pact înnoit de încredere între aceștia și instituții. Combaterea sistematică și onestă a corupției este o precondiție a acestui nou contract social și una dintre temeliile securității naționale."
Rolul nostru este de a reduce decalajul între unde a rămas statul și societatea care s-a maturizat în multe domenii, a adăugat președintele.
Strategia introduce un nou concept, acela de „independență solidară”.
„Este vorba despre o identitate, un fel de a fi în lume”, a explicat președintele României în conferința de presă susținută miercuri, 12 noiembrie.
Ce înseamnă „independența solidară”, conceptul-cheie al noii Strategii de apărare a țării
- „România își va urmări responsabil și matur propriile interese, manifestându-se, pe de altă parte, „ca și până acum, drept un asociat loial al partenerilor și aliaților. Suntem convinși că doar în acest fel valoarea noastră adăugată în UE și în NATO își va atinge cu adevărat potențialul";
- România va rămâne „același promotor decis al parteneriatului strategic cu SUA și al unei relații transatlantice din ce în ce mai strânse, mai profunde și mai diversificate";
- România va fi „ca până acum, drept apărătorul cel mai activ al intereselor Republicii Moldova, pe temeiul unității noastre de limbă, cultură, spiritualitate și destin istoric".
- România va rămâne „un partener serios și un punct de sprijin solid pentru Ucraina și bravul popor ucrainean";
- România se va achita „de angajamentele față de parteneri și aliați, inclusiv în privința cheltuielilor dedicate apărării și securității";
- România va apăra „cu egală dârzenie dreptul internațional și Carta ONU" și va rămâne „un interlocutor serios, în forurile multilaterale, pentru soluționarea în comun a problemelor de interes și cuprindere globală”.
Sursa: proiectul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030
Nicușor Dan a declarat că noua Stategie diferă de precedentele prin contextul geopolitic diferit – noul context este determinat de punerea în discuție a ordinii mondiale de până acum, a spus președintele, dând ca exemplu războiul din Ucraina.
„Vedem o diminuare a capacității internaționale de a păstra ordinea bazată pe reguli”, a explicat președintele.
El a menționat și noua evoluție tehnologică ca factor care schimbă regulile de funcționare a societăților.
„Cine nu reușește să facă saltul tehnologic pe care alții îl va fac va fi penalizat mult mai mult decât până acum”, a declarat președintele României.
Nicușor Dan a menționat și schimbarea raporturilor economice la nivel global:„Vedem un protecționism economic, o luptă pe resurse critice și o limitare a accesului la resurse critice, ceea ce nu vedeam în alți ani. Vedem o creștere a acțiunilor de sabotaj, vedem radicalizare, o creștere a tendințelor antidemocratice, întreținute de unii actori statali”, a continuat șeful statului.
În ceea ce privește problemele României, președintele Nicușor Dan a menționat situația administrației publice care „nu lucrează cu date” și fiecare „își vede de micuța lui politică sectorială”.
Președintele a mai spus că, în ceea ce privește administrația, trebuie „să ajungem să avem o administrație care lucrează cu aceleași date care sunt aceleași și o săptămână mai târziu”.
„Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030” are ambiția de a semnala o nouă etapă în dezvoltarea istorică a României.
După consolidarea rolului de membru al NATO și al UE și după accederea proximă la OCDE, România trebuie să își propună extinderea influenței sale în regiunea de interes imediat și proiectarea mai fermă a intereselor românești pe plan internațional.
Statutul României în ordinea regională și internațională trebuie să reflecte dimensiunile sale teritoriale, demografice și economice, inclusiv sub aspectul resurselor naturale, precum și poziția sa geostrategică.
În secvența istorică următoare, România are vocația să își asume o poziție de jucător geopolitic la nivelul capacităților reale ale țării, deopotrivă considerabile și neglijate. Țara noastră are argumente să se proiecteze pe termen mediu drept principala putere a Europei de Sud-Est și a doua mare putere la est de Germania, după Polonia."
Sursa: proiectul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030
Nicușor Dan a prezentat pe 12 noiembrie, într-o conferință de presă, Strategia de apărare a țării.
Interesele de securitate ale României
„Prezervarea independenței, suveranității, unității și integrității teritoriale a țării - condiție sine qua non pentru perpetuarea și dezvoltarea componentelor materiale și spirituale ale culturii și civilizației românești, în acord cu valorile democratice asumate;
Apărarea şi consolidarea democraţiei constituţionale şi a statului de drept;
Protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor;
Consolidarea sentimentului de siguranță al cetățenilor și a încrederii acestora în capacitatea statului de a crea condiții pentru îmbunătățirea calității vieții;
Protejarea libertății economice și a economiei naționale de concurența agresivă și neloială a unor state care nu împărtășesc aceleași valori și principii cu țara noastră;
Promovarea identității naționale, inclusiv în rândul românilor din diaspora, concomitent cu prezervarea și valorificarea patrimoniului cultural și natural național;
Consolidarea profilului de țară al României pe trei dimensiuni: la nivel regional, pe Flancul Estic, cu accent pe regiunea Mării Negre, precum și în Balcanii de Vest; în cadrul NATO și UE; în relație cu partenerii strategici;
Întărirea posturii de descurajare și apărare a NATO în regiunea Mării Negre, prin efort național și prin întărirea prezenței militare aliate pe Flancul Estic, în corelație cu evoluțiile mediului de securitate regional;
Asigurarea stabilității economico-financiare prin consolidarea securității energetice, transformarea digitală și dezvoltarea infrastructurilor critice vitale, inclusiv celor destinate sistemului național de apărare;
Întărirea sistemului de justiție și combaterea sistematică a corupției în instituțiile publice și private; combaterea evaziunii fiscale, a spălării banilor și îmbunătățirea gradului de colectare a taxelor;
Consolidarea capacității administrative a României și reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni pentru a asigura modernizarea, transparentizarea și îmbunătățirea serviciilor publice având ca beneficiar principal cețățeanul;
Garantarea dreptului la educație, dezvoltarea unei politici educaționale solide, care să crească performanța tinerelor generații și să ofere oportunități sporite;
Garantarea dreptului la sănătate, întărirea sistemului public sanitar pentru a oferi servicii optime cetățenilor și pentru a putea gestiona eventuale dezastre, situații de urgență, epidemii sau pandemii; combaterea consumului de droguri;
Valorificarea optimă a resurselor naturale, în acord cu necesitățile economice actuale și pe termen lung, cu protejarea mediului înconjurător, contracararea efectelor schimbărilor climatice;
Creșterea coeziunii și rezilienței societale în raport cu extremismul și radicalizarea, cu atenție specială pentru mediul online, cu respectarea libertății de opinie și a pluralismului în societate; cultivarea toleranței”.
Sursa: proiectul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030
Ce vor face Armata, Parlamentul și alte instituții pentru o apărare mai bună
În următorii cinci ani, România trebuie să-și îmbunătățească legislația privind apărarea națională și să atragă mai mulți militari în sistemul de apărare, se arată în proiectul noii Strategii de apărare a țării.
De exemplu, noua Lege a pregătirii populației pentru apărare este încă în stadiul de proiect, la Parlament, după ce în ultimii trei ani a stat în procesul de avizare guvernamentală.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuș Moșteanu, a declarat recent că această lege ar putea fi adoptată până la finalul anului în curs.
Totodată, președintele dorește ca autoritățile române să elaboreze propria Strategie privind Marea Neagră.
Asta după ce Statele Unite și Uniunea Europeană au elaborat în ultimii ani un document strategic privind Marea Neagră.
Totodată, Strategia prezentată miercuri de președintele României prevede nevoia atragerii mai multor forțe aliate din NATO în România.
Nicușor Dan a confirmat în conferința de presă de la palatul Cotroceni că România negociază cu alte țări din NATO posibilitatea dislocării pe teritoriul național a unor noi contingente.
Ce vrea statul să facă pentru o mai bună apărare, până în 2030
- „Actualizarea legislației privind securitatea națională, strategiilor și doctrinelor, precum și transformarea și modernizarea forțelor, în scopul integrării și coordonării efectelor tuturor instrumentelor de putere ale statului pentru îmbunătățirea securității și apărării naționale consolidate;
- Creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB, din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării, până în anul 2035;
- Creșterea capacității operaționale a structurii de forțe a Armatei României prin asigurarea încadrării, instruirii, dotării și finanțării acesteia;
- Creșterea atractivității profesiei de militar și a retenției personalului din toate structurile sistemului național de securitate;
- Promovarea serviciului militar voluntar și dezvoltarea forțelor din rezerva strategică; asigurarea pregătirii populației, a economiei naționale și a teritoriului pentru apărare; crearea și păstrarea rezervelor de stat și de mobilizare;
- Menținerea și consolidarea prezenței trupelor aliate NATO și partenere pe teritoriul României, pentru a contribui la întărirea posturii de descurajare și apărare;
- Susținerea angajamentului transatlantic privind postura de descurajare și apărare pe Flancul Estic, pentru a consolida predictibilitatea și coerența apărării commune;
- Utilizarea lecțiilor învățate în războiul din Ucraina (utilizarea pe scară largă a dronelor și sistemelor anti-dronă, a capabilităților de război electronic/hibrid) pentru eficientizarea înzestrării forțelor armate ale României și adaptarea producției industriale la noile provocări și evoluții tehnologice din domeniul militar;
- Utilizarea instrumentelor dezvoltate la nivelul UE pentru investiții în capacitățile industriale de apărare, în special prin intermediul achizițiilor publice comune, cum este programul SAFE;
- Dezvoltarea de capabilități naționale în domeniul spațial, prin investiții în echipamente, tehnologii satelitare și infrastructură terestră, dublate de crearea cadrului național necesar operaționalizării și exploatării adecvate a acestora;
- Asigurarea securității Zonei Contigue și Zonei Economice Exclusive pentru exercitarea drepturilor suverane de explorare și exploatare, protecție, conservare și gestionare a tuturor resurselor naturale biologice și/sau nebiologice și a altor resurse existente în acestea;
- Dezvoltarea capabilităților naționale de apărare și reziliență, creșterea interoperabilității cu aliații și partenerii noștri și cooperare regională în cadrul formatelor deja instituite sau a altora noi, concomitent cu elaborarea și implementarea Strategiei României la Marea Neagră.
- Participarea activă la procesele decizionale ale NATO și la consolidarea posturii de descurajare și apărare, cu accent pe Flancul Estic, precum și menținerea contribuțiilor la structurile de comandă și de forțe ale NATO;
- Susținerea la nivel UE a inițiativelor specifice Politicii de Securitate și Apărare Comună, cu relevanță pentru asigurarea securității europene, inclusiv a regiunii Mării Negre. Participarea activă la implementarea Abordării Strategice a UE privind Marea Neagră și susținerea demersurilor de creare și operaționalizare pe teritoriul României a Centrului de securitate maritimă la Marea Neagră;
- Participarea la inițiativele și programele NATO și UE de dezvoltare și utilizare în comun a capabilităților. Susținerea cooperării NATO-UE, cu asigurarea complementarității și sinergiei dintre cele două organizații;
- Dezvoltarea cooperării militare cu statele riverane, aliate și partenere pentru promovarea stabilității și securității în regiunea Mării Negre. Facilitarea creșterii prezenței militare aliate în țara noastră prin dezvoltarea infrastructurii strategice, în conformitate cu deciziile adoptate la nivel NATO;
- Dezvoltarea capabilităților naționale de răspuns la atacuri cibernetice, inclusiv prin integrarea noilor tehnologii, în special a inteligenței artificiale; creșterea cooperării între instituțiile din domeniul public, privat, mediul academic și de cercetare;
- Implementarea unei abordări integrate și anticipative, adaptate realităților operaționale și sociale actuale pentru asigurarea/menținerea ordinii publice și a siguranței cetățenilor, cu protejarea drepturilor și libertăților democratice;
- Consolidarea securității frontierelor externe printr-o abordare integrată, care să îmbine cooperarea internațională, dezvoltarea capacităților naționale și utilizarea tehnologiilor avansate, în scopul prevenirii și combaterii migrației ilegale și a criminalității organizate transfrontaliere ;
- Dezvoltarea capabilităților de descurajare a activităților cibernetice ostile care periclitează securitatea infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național și tehnologia informației cu valențe critice pentru securitatea națională;
- Prevenirea și contracararea amenințărilor hibride, a acțiunilor vizând manipularea spațiului informațional sau a activităților informative ostile desfășurate împotriva intereselor de securitate ale statului român, inclusiv prin comunicare strategică, fără a aduce însă atingere valorilor constituționale fundamentale;
- Prevenirea şi contracararea activităților teroriste şi dezvoltarea unor mecanisme de răspuns în raport cu problematica radicalizării;
- Consolidarea capabilităților necesare identificării, prevenirii şi combaterii fenomenului corupţiei;
- Combaterea riscurilor determinate de coagularea unor grupuri de interese ilegitime care vizează deturnarea sau afectarea actului de decizie în domenii relevante, fără a aduce atingere dreptului fundamental la liberă asociere;
- Asigurarea protecției contrainformative a personalului, obiectivelor și activităților din sectorul securității și apărării naționale, precum și a informațiilor clasificate”.
Sursa: proiectul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030
Cum este afectată România de atacul Rusiei împotriva Ucrainei
Autorii Strategiei naționale de apărare a țării menționează în document că războiul început de Rusia în Ucraina afectează grav România, iar efectele au început odată cu anexarea peninsulei ucrainene Crimeea, în 2014.
„Federația Rusă a modificat în propriul avantaj echilibrul strategic la Marea Neagră, prin crearea unor noi capacități anti-acces și interdicție de zonă (A2AD). Adițional, după declanșarea războiului de agresiune împotriva Ucrainei, Federația Rusă a generat în arealul pontic o instabilitate de natură să afecteze interesele de securitate și economice ale României.
Încălcările recente ale spațiului aerian al României confirmă evaluarea anterioară și adaugă preocupări noi pe agenda cetățenilor și instituțiilor noastre", se arată în proiectul de lege prezentat de președintele României.
În document se mai menționează că „este esențial de amintit și instrumentarul hibrid pe care Federația Rusă îl utilizează pentru a-și atinge obiectivele și care, subminând solidaritatea națională și sabotând pactul social, afectează capacitatea țării noastre de a-și apăra interesele".
Președintele Nicușor Dan a declarat în conferința de presă de miercuri că se așteată ca Rusia să continue războiul hibrid în România.
„Pe zona de manipulare - dezinformare este chiar un război. Lucrurile desfășurându-se în plan social, se rafinează, noi reacționăm", a descris președintele situația din prezent.
În proiectul Strategiei naționale de apărare a țării se mai arată că „amenințarea strategică creată de Federația Rusă afectează și Republica Moldova, statul cu care ne unesc limba, istoria, cultura și destinul european. Această circumstanță impune drept unul dintre obiectivele acestei Strategii consolidarea și diversificarea angajamentului României în raport cu cel mai important dintre vecinii noștri''.
Îți mai recomandăm După ce SUA au retras jumătate dintre militari, șeful MApN insistă că responsabilitatea apărării naționale este în primul rând a RomânieiCorupția, amenințare la securitatea națională
Referitor la corupție, fenomenul apare ca vulnerabilitate la adresa securității naționale. Există un fenomen de corupție pe care nu îl cunoaștem suficient, a adăugat Nicușor Dan. El a explicat că serviciile de informații vor face o fotografie de ansamblu asupra corupției și o vor prezenta procurorilor, fără a interfera însă cu actul de justiție.
„Pentru a-l cunoaște suficient (fenomenul corupției), trebuie să alocăm resurse”, a mai precizat președintele.
„Limitarea drastică a fenomenului corupției prin coordonarea eforturilor instituțiilor, inclusiv a serviciilor de informații" este unul dintre obiectivele principale de securitate ale României menționate distinct în documentul prezentat de președinte.
Șeful statului a invocat și nevoia unor măsuri în Justiție și a dat ca exemplu potențial camera preliminară din instanțele de judecată, prima etapă într-un proces, în care judecătorii verifică documentele dintr-un dosar.
Întrebat dacă va nominaliza noi șefi la Serviciul Român de Informații și Servicul Român de Informații Externe până la sfârșitul anului în curs, președintele a răspuns: „N-a fost în preocuparea mea de la ultima conferință de presă până acum”. Ultima conferință de presă susținută de președintele Dan a avut loc în octombrie, la Iași.
„Bineînțeles că este un proces continuu de evaluare și sunt multe lucruri care trebuie îmbunătățite” a răspuns președintele la o întrebare privind cum ar trebui să fie viitorii șefi ai serviciilor secrete.
„Dacă ne uităm la zona cyber, mi se pare că stăm bine. Nu am avut mari sisteme care să fie afectate, infiltrate. Pe zona de manipulare, dezoformare, nu suntem bine. Pe relația cu partenerii externi, stăm de asemenea bine. Mi-au spus parteneri externi asta. Cine să conducă? Cineva care a lucrat cu mulți oameni și care să aibă o abilitate…să mai lucreze și cu gri”, a explicat șeful statului procesul de evaluare a muncii serviciilor de informații.
Nicușor Dan a menționat a menționat la plusuri în activitatea recentă a serviciilor de informații românești și dejucarea unor sabotaje pe teritoriul României.
Relația României cu Statele Unite ale Americii, de o „importanță covârșitoare"
În proiectul Strategiei naționale de apărare a țării se arată că Parteneriatul Strategic cu SUA, are o„importanță covârșitoare" și este „un pilon de neînlocuit al securității noastre și platformă de avansare a prosperității României”.
Liderii României apreciază că „prezența militară a SUA în țara noastră, precum și investițiile americane, cu precădere în domenii strategice și de frontieră tehnologică, vor putea să ducă Parteneriatul nostru în etapa maturității sale depline, optimizând fundamentele securității noastre naționale."
Îți mai recomandăm Secretarul general al NATO, Mark Rutte, la București: Dacă România ar fi atacată, 31 de țări aliate ar sări în ajutorRelația României cu China
Întrebat despre influența Chinei în România, președintele României a declarat că relația economică cu puterea din Asia trebuie menținută.
Această Strategie este un document generic, a spus Nicușor Dan.
„Când vorbește (n.r. strategia) de spionaj se referă la oricine ne-ar putea spiona. Chiar dacă cuvântul «China» nu apare foarte des, el răzbate. Când vorbim de resurse critice, e o bulină mare acolo”, a spus Nicușor Dan răspunzând la o întrebare referitoare la influența Chinei în România.
„Nu putem rupe intempestiv relațiile economice cu China, trebuie un echilibru. Trebuie să ne vedem interesul pe zona economică”, a adăugat șeful statului.
Cuvântul „China" apare în proiectul Strategiei naționale de apărare în descrierea contextului global.
„Creșterea tensiunii în plan militar, generată de escaladarea atacurilor Federației Ruse împotriva Ucrainei și multiplicarea provocărilor sale împotriva statelor occidentale prezintă un risc imediat pentru România și Europa, în timp ce interacțiunea dintre SUA, China, Rusia și UE este determinantă pentru conturarea pe termen lung a unui nou echilibru global. Acest climat geopolitic prezintă riscuri pentru România atât în domeniul securității, cât și în cel economic și comercial", se arată în document.
Calendarul adoptării noii Strategii Naționale de Apărare a Țării
Pe 24 noiembrie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va discuta Strategia de apărare a țării, iar pe 26 noiembrie, președintele Nicușor Dan va prezenta documentul în plenul Parlamentului, unde va fi supusă la vot.
Aceasta este o strategie care va fi urmată de un plan de implementare care nu va avea un caracter public, a mai detailat șeful statului.
Vor fi termene pentru implementare și vor fi rapoarte de progres pe care le vom discuta în CSAT și la Comisiile de Apărare, a mai spus președintele.
Îți mai recomandăm Ministra de Externe, Oana Țoiu: O să vedem o prezență întărită a NATO în România până la sfârșitul acestui an și anul viitorEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.