Problemele semnalate de OSCE în campania prezidențială din România: transparența BEC, finanțarea campaniei sau lipsa marcajelor electorale

Pe 25 martie 2025, o echipă a OSCE descindea în București, cu misiunea de observare limitată a alegerilor prezidențiale. Este vorba de reprezentanți ai Office for Democratic Institutions and Human Rights (ODIHR), respectiv Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului.

Echipa urma să țină legătura în mod regulat cu autoritățile române - Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), Biroul Electoral Central (BEC), Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și alți oficiali de stat la nivel înalt. Lista mai includea candidații și alți reprezentanți ai partidelor politice, mass-media, societatea civilă și cu membri ai comunității diplomatice și internaționale.

Inițiativa nu era una nouă, precedenta rundă a alegerilor europarlamentare din primăvara lui 2024, de exemplu, fiind monitorizată de membrii instituției.

Europa Liberă a întrebat delegații OSCE prezenți la București de ce nu au fost prezenți și la scrutinul prezidențial din noiembrie – decembrie 2024.

„În aprilie anul trecut a fost făcută o evaluare a nevoilor unei misiuni de observare a alegerilor și raportul a recomandat o misiune limitată de observare a alegerilor. Din nefericire, din cauza faptului că am avut foarte multe misiuni de observare și au fost foarte multe procese electorale anul trecut, nu am putut veni și în România”, a explicat pentru Europa Liberă Eoghan Murphy, șeful delegației OSCE în România.

Conform acestuia, procedura standard este că sunt invitați la fiecare proces electoral.

Într-un raport intermediar care vizează doar prima jumătate a campaniei electorale (24 martie – 15 aprilie 2025), reprezentanții delegației OSCE au descoperit mai multe probleme. Europa Liberă a analizat documentul și a sintetizat următoarele situații:

Anularea alegerilor, insuficient justificată

Alegerile prezidențiale repetate, din 4 mai, vin în urma anulării de către Curtea Constituțională a votului din noiembrie 2024 pe baza constatărilor privind manipularea coordonată a rețelelor de socializare și finanțarea nedeclarată în sprijinul unui candidat.

Mulți interlocutori ai Misiunii de observare a ODIHR au remarcat informații limitate, disponibile public, cu privire la natura și impactul neregulilor detectate, precum și temeiul legal limitat al anulării, și au considerat că acest lucru a afectat încrederea publicului în unele instituții ale statului.

Modul în care e modificată legea electorală poate submina securitatea juridică

Cadrul legal electoral rămâne în mare parte neschimbat de la ultimele alegeri prezidențiale, cu excepția amendamentelor introduse printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului cu mai puțin de patru luni înainte de ziua alegerilor.

Această ordonanță, adoptată fără consultare publică, a introdus modificări privind publicitatea politică, componența organismelor electorale și orele de votare în străinătate.

„Mai mulți interlocutori au considerat că utilizarea frecventă a ordonanțelor pentru modificarea legii electorale subminează securitatea juridică. Majoritatea recomandărilor ODIHR anterioare rămân neabordate, inclusiv cele privind consolidarea legislației electorale, asigurarea transparenței în administrarea alegerilor, stabilirea unor proceduri clare pentru verificarea semnăturilor de susținere și asigurarea accesului observatorilor la toate etapele procesului electoral”, se arată în raport.

Finanțarea netransparentă a presei

Legea garantează accesul egal al competitorilor la mass-media, locurile pentru campanie și spațiile pentru afișe.

Peisajul mediatic este considerat divers, cu numeroase televiziuni, posturi de radio și portaluri de știri online publice și private. Televiziunea rămâne principala sursă de informare politică, consumul media online fiind la un nivel comparabil.

„În timp ce mediul este în general considerat propice pentru libertatea presei, mulți interlocutori LEOM ODIHR și-au exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de transparență în finanțarea presei, observând că finanțarea extinsă a conținutului media de către partide subminează independența jurnalistică, contribuie la autocenzură și facilitează clientelismul între partidele politice și mass-media”, se arată în raportul OSCE.

Acesta mai notează că, în ultimii ani, au existat mai multe atacuri și presiuni la adresa jurnaliștilor, inclusiv campanii de denigrare și cazuri de supraveghere.

Lipsa de transparență a BEC

Activitatea Biroului Electoral Central (BEC) este apreciată pentru că a înființat o echipă interinstituțională pentru a examina reclamațiile legate de încălcările din campania online, pentru a coordona răspunsurile, și inclusiv pentru a instrui Platformele Online Foarte Mari (VLOP-uri), prin intermediul AEP, să elimine conținutul ilegal.

Plângerile, care pot fi depuse online, inclusiv în mod anonim, sunt revizuite în mod continuu și se întocmesc dosare.

„Cu toate acestea, Echipa Lucrări Campanie Online nu monitorizează în mod proactiv platformele online. Sesiunile BEC nu sunt publice, dar deciziile sunt postate online. Unii interlocutori LEOM ODIHR și-au exprimat îngrijorarea cu privire la capacitatea limitată a BEC de a detecta influențe străine și au observat o lipsă de transparență și proporționalitate în eliminarea conținutului”, arată reprezentanții OSCE.

Probleme de finanțare a campaniilor

Raportul notează că pot fi finanțate campanii de către partidele politice, inclusiv din fonduri publice, precum și din resursele proprii ale candidaților, împrumuturi și donații individuale.

Reglementările privind finanțarea campaniei, care se aplică și activităților online, sunt limitate la perioada oficială de campanie de 30 de zile.

„Cu toate acestea, mai mulți candidați au suportat cheltuieli de publicitate înainte de această perioadă, inclusiv pe rețelele de socializare”, notează raportorii OSCE.

Competitorii trebuie să raporteze contribuțiile și cheltuielile către AEP și să depună rapoartele finale complete în termen de 30 de zile după ziua alegerilor.

„AEP nu are mandat să verifice veridicitatea cifrelor raportate dincolo de documentația justificativă furnizată, lucru care, potrivit mai multor interlocutori ODIHR, ar putea permite o activitate financiară dezvăluită incorect”, consideră raportorii OSCE.

Slaba reprezentare a minorităților

O altă situație este referitoare la faptul că la aceste alegeri nu s-au prezentat candidați aparținând minorităților naționale și, potrivit AEP, materialele electorale nu vor fi puse la dispoziție în limbile minorităților.

Romii continuă să fie subreprezentați în viața publică și politică și se confruntă adesea cu acces limitat la serviciile publice și la documentele de identitate, unii interlocutori cu care au discutat raportorii OSCE considerând că aceasta ar putea împiedica capacitatea lor de a vota.

Marcaje electorale facultative

Prin noua definire a publicității politice, au fost introduse cerințe sporite de etichetare a materialelor electorale scrise, audio, video și online.

Mai mulți dintre interlocutorii ODIHR consideră că noile cerințe de etichetare sunt excesiv de împovărătoare și pun la îndoială eficacitatea lor în a răspunde încălcărilor online, inclusiv manipulării coordonate a platformelor rețelelor de socializare.

„ODIHR a observat mai multe materiale de campanie, în principal online și la televizor, care nu respectau cerințele de etichetare. Unele postări observate ale unui număr de cinci candidați la președinție și ale unui partid nu aveau etichetarea necesară la prima publicare. Anumite transmisii video în direct au omis la început menționarea declinării verbale obligatorii a răspunderii”, se arată în raportul OSCE.

În alte cazuri, etichetarea nu a respectat cerințele de formatare.

„Legislația include mecanisme de protecție limitate împotriva utilizării necorespunzătoare a resurselor administrative”, consideră raportorii.

Aceasta interzice utilizarea resurselor tehnice, financiare sau umane ale instituțiilor publice pentru a sprijini partidele politice sau candidații, precum și serviciile gratuite sau donațiile din partea organismelor publice. Cei aflați în poziții publice pot face campanie numai în nume personal și fără a utiliza resurse oficiale sau în exercitarea funcțiilor oficiale.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.