Premierul Danemarcei, la summitul UE: „Europa se află în cea mai dificilă și periculoasă situație de la Al Doilea Război Mondial”

„Cred că războiul din Ucraina este foarte serios. Când privesc Europa de astăzi, cred că suntem în cea mai dificilă și periculoasă situație de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial”, a spus Frederiksen.

Întrebată despre incursiunile cu drone în țările NATO de pe flancul de est al alianței, Mette Frederiksen a spus că este, în general, în favoarea doborârii lor, dar a adăugat că acest lucru „trebuie făcut în modul corect”.

Frederiksen a mai spus că Europa are nevoie de unitate pentru a putea contracara acțiunile Rusiei.

„Trebuie să existe un obiectiv european comun în această privință, altfel vom fi divizați, și asta nu este calea corectă pentru Europa. Cred că trebuie să lăsăm perspectiva noastră națională când vorbim despre securitatea în Europa. (...) Sper că toată lumea recunoaște acum că există un război hibrid, și într-o zi este Polonia, altă zi este Danemarca, și săptămâna viitoare probabil altundeva vom vedea sabotaj sau drone zburând”, a adăugat oficialul danez.

De asemenea, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a susținut propunerea Comisiei Europene pentru un împrumut de reparații pentru Ucraina, garantat cu active rusești înghețate.

La rândul ei, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că Uniunea Europeană lucrează intens la un acord privind utilizarea activelor rusești care să garanteze un împrumut de reparații pentru Ucraina, deși nu toate statele membre susțin planul.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, la summitul informal de la Copenhaga, Danemarca, 1 octombrie 2025.

Kallas a insistat că activele rusești trebuie folosite pentru a finanța reparațiile de război datorate Ucrainei, în loc de fonduri care provin din taxele contribuabililor europeni

Prim-ministrul Finlandei, Petteri Orpo, a afirmat că țara lui a susține propunerea de utilizare a activelor rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina.

Însă prim-ministrul luxemburghez, Luc Frieden, a spus că are îndoieli față de propunerile UE privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța Ucraina. Chestiunea ridică probleme de legalitate, spune el.

„Nu poți prelua pur și simplu active care aparțin unui alt stat atât de ușor. Toate propunerile sunt binevenite, dar trebuie să ne asigurăm mai întâi că funcționează în practică și că știm cine va purta în cele din urmă responsabilitatea pentru ele”, a spus oficialul din Luxemburg.

Premierul Luxemburgului, Luc Frieden, a spus că are îndoieli că fondurile rusești înghețate pot fi folosite pentru finanțarea Ucrainei.

Înainte de summit, mai mulți lideri UE s-au întâlnit cu lideri de business la Copenhaga pentru a discuta reducerea birocrației la nivel european, pe fondul avertismentelor că economia continentului pierde teren în fața unor state ca SUA sau China.

Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că firmele europene ar trebui să aibă prioritate în fața companiilor non-europene.

„Preferința europeană era până recent un cuvânt îngrozitor, total imposibil de pronunțat într-o întâlnire de afaceri. Dar asta este o necesitate, deoarece suntem singurul loc unde nu ne protejăm jucătorii interni. În SUA, aveți o agendă SUA. În China, nu mai e preferință chineză, uneori e exclusivitate chineză”, a declarat Macron.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că firmele din Europa trebuie să aibă prioritate în fața jucătorilor non-europeni.

El a criticat situația în care e Europa, despre care a spus că „este singurul loc unde impui reglementări jucătorilor tăi, dar în același timp negociezi ridicarea barierelor pentru jucători non-europeni cu un dublu standard”.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk a pledat pentru relaxarea condițiilor impuse companiilor europene, pentru a le face mai competitive față de firme din afara UE care trebuie să respecte mai puține condiții.

„Noi, Europa, suntem responsabili doar pentru 6% din emisiile mondiale, nu putem fi constant cei care reduc emisiile la un ritm pe care nicio companie nu-l poate suporta. Nu putem crește constant ambițiile noastre în timp ce alții nu o fac”, a spus premierul polonez.

Liderii țărilor membre ale Uniunii Europene se întâlnesc în perioada miercuri și joi la Copenhaga, pentru două summituri dedicate securității și apărării.

Înainte de summit, Comisia Europeană a transmis un document de lucru care menționează proiectele militare asupra cărora blocul ar trebui să se concentreze în următorii cinci ani. După discuții, o foaie de parcurs mai detaliată ar urma să fie pregătită până la sfârșitul lunii octombrie, când cei 27 de lideri din UE se vor reuni din nou la Bruxelles.

Documentul prezintă patru proiecte pe care Bruxellesul ar trebui să le finanțeze: „Zidul european de drone”, „Supravegherea flancului estic”, „Scutul de apărare aeriană” și „Scutul spațial de apărare”.

Nu sunt menționate costuri concrete dar, în proiectul de buget multianual al UE pentru 2028-2034, Comisia a propus 131 de miliarde de euro pentru proiecte de apărare.

La începutul anului, Bruxellesul a anunțat un împrumut de 150 de miliarde de euro (SAFE) pentru stimularea producției de apărare. 19 state membre vor apela la el, Polonia și România fiind cei mai mari beneficiari.

În cea de-a doua zi, pe 2 octombrie, liderii UE se vor alătura celor din afara Uniunii pentru summitul bianual al Comunității Politice Europene (CPE), la care vor participa premierul britanic Keir Starmer și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Articol redactat cu informații oferite de Reuters, AFP.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.