Pe scurt
- Porturile maritime din Uniunea Europeană au manipulat în 2024 aproximativ 3,4 miliarde de tone de marfă, un volum similar celui din 2023, dar încă sub vârful atins în 2019, arată datele Eurostat publicate pe 4 decembrie 2025.
- Scăderea față de nivelurile din 2022 este atribuită în principal restricțiilor impuse asupra comerțului cu Rusia după invazia Ucrainei.
- În același timp, revenirea din 2021-2022 a urmat prăbușirii provocate de pandemia COVID-19.
În Portul Constanța, volumul mărfurilor a scăzut de la peste 67 milioane de tone (în 2023) la aproximativ 57,5 milioane de tone (în 2024), conform Eurostat.
Reprezentanți ai Portului Constanța declară pentru Europa Liberă că, în principal, reluarea activității în portul ucrainean Odesa, de asemenea de la Marea Neagră, a dus la o scădere semnificativă a tranzitului de cereale ucrainene prin portul românesc.
Potrivit datelor publicate de Portul Constanța privind volumele de mărfuri tranzitate, cele mai mari scăderi sunt la petrol brut, minereuri de fier, deșeuri de fier și combustibili minerali solizi.
Potrivit Eurostat, Olanda a rămas cel mai mare transportator maritim din UE, cu 538 milioane de tone de mărfuri manipulate în porturile sale, adică 16% din totalul european. Urmează Italia și Spania.
Rotterdam continuă să fie cel mai mare port din Europa, cu 397 milioane de tone, depășind clar Anvers-Bruges și Hamburg.
În topul celor mai mari zece porturi ale Uniunii Europene, doar patru au avut creșteri în 2024, cele mai mari fiind la Valencia și Algeciras, ambele din Spania.
Scăderi puternice au fost în porturile Constanța și Gdańsk, din Polonia.
Structura mărfurilor manipulate arată o pondere importantă a produselor energetice
Cărbunele, petrolul și gazele naturale au reprezentat 19% din totalul bunurilor tranzitate în 2024 în porturile europene, urmate de produsele petroliere rafinate (16,5%).
Produsele minerale, chimice și agricole au completat o parte semnificativă din fluxurile de transport, subliniind dependența Europei de importurile energetice și de materiile prime.
În ceea ce privește tipurile de mărfuri, lichidele reprezintă în continuare cea mai mare categorie, cu 37,3% din totalul mărfurilor procesate în porturile mari ale UE, urmate de bunurile containerizate (24,7%) și cele vrac (20,6%).
Olanda, Italia și Spania domină segmentul de lichide, în timp ce cele mai mari volume de mărfuri în container au fost manipulate în Spania și Belgia.
Containerele sunt predominante în porturi precum Rotterdam, Anvers-Bruges și Hamburg, principalele noduri logistice ale Europei.
Potrivit datelor publicate de Eurostat, comerțul maritim al UE se desfășoară în mare măsură cu porturi din afara blocului comunitar.
Aproximativ 68% din mărfurile transportate în 2024 au avut ca origine sau destinație porturi din afara Uniunii.
Transportul intracomunitar a reprezentat 21%, iar cel național – 8,5%.
Țările cu teritorii insulare sau litoral foarte extinse, precum Italia sau Grecia, înregistrează ponderi mai mari ale transportului național, în timp ce țările baltice depind în mare măsură de fluxurile din interiorul UE.
Analiza Eurostat mai arată că fluxurile de marfă descărcată depășesc, de regulă, fluxurile de marfă încărcată în porturile UE, ceea ce reflectă dependența de importuri.
Există însă câteva excepții, precum Bremerhaven, Constanța sau Gioia Tauro, unde predomină exporturile.
Pe termen mai lung, evoluțiile portuare din perioada 2014-2024 conturează o imagine mixtă.
Opt state membre au înregistrat scăderi ale volumelor manipulate, cele mai ample fiind în Letonia și Estonia.
În această perioadă, Polonia a avut cea mai spectaculoasă creștere a tranzitului prin porturi, de peste 80%, urmată de România și Malta.
Îți mai recomandăm Premierul Bolojan: Portul Constanța și două autostrăzi, propunerile României pentru programul SAFE, trimise marți Comisiei EuropeneEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.