În 2024, pe fondul rezultatelor slabe ale Partidului Național Liberal (PNL) la alegerile prezidențiale și parlamentare, Ilie Bolojan a fost ales președinte interimar al partidului.
În februarie 2025, din calitatea de președinte al Senatului, a devenit președinte interimar al României, după demisia lui Klaus Iohannis.
Până să ajungă la vârful statului, ca politician local, el a devenit cunoscut la nivel național prin aplicarea unor reforme administrative radicale, precum reducerea aparatului bugetar și modernizarea infrastructurii urbane.
Reformator în administrație
Una dintre principalele caracteristici pe care Ilie Bolojan a proiectat-o în spațiul public este cea de lider care n-a ezitat să ia măsuri drastice de restructurare în instituțiile în care a lucrat.
În perioada în care a fost primar al municipiului Oradea, 2008 - 2020, Bolojan a redus aparatul bugetar cu aproximativ 30%. Din circa 1.000 de angajați, au rămas pe posturi aproximativ 700, iar restructurările au vizat, potrivit lui Bolojan, posturile inutile și eficientizarea activității administrației locale.
După preluarea funcției de președinte al Consiliului Județean Bihor, în urmă cu cinci ani, Bolojan a redus personalul cu aproximativ 40%, aproape jumătate din angajați fiind concediați.
Ulterior, ajuns președinte al Senatului României, Ilie Bolojan a inițiat anul trecut reduceri de personal, considerând că instituția va funcționa bine și după aceste măsuri.
Măsura i-a atras critici inclusiv din partea președintelui Partidului Social Democrat (PSD), Sorin Grindeanu, care l-a avertizat că ar putea fi dat în judecată așa cum s-a întâmplat după restructurările de la Oradea. Ilie Bolojan i-a replicat însă că a câștigat 90% din procesele pe care le-a avut după restructurări.
Îți mai recomandăm Ilie Bolojan anunţă că numărul posturilor de la Senat a fost redus cu 20% și că aceasta înseamnă o economie de 3,5 milioane de euro pe anMandatul de președinte interimar
În perioada mandatului de președinte interimar al României, din februarie și până în luna mai, Ilie Bolojan a avut de gestionat o situație dificilă generată de anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și neîncrederea internațională, mai ales a SUA, față de motivele anulării. El a avut, de asemenea, misiunea de a fi garantul unor alegeri prezidențiale corecte în mai 2025.
Ilie Bolojan a susținut direcția euro-atlantică a României, a afirmat sprijinul pentru Ucraina în fața agresiunii Rusiei și a pledat pentru o pace justă și respectarea dreptului internațional.
El a transmis în mai multe rânduri mesaje privind stabilitatea României în calitate de partener internațional.
De asemenea, Ilie Bolojan a declarat de mai multe ori sprijinul pentru Republica Moldova și pentru demersurile țării de integrare în UE.
Ilie Bolojan a asigurat interimar funcția de președinte al României, până la alegerea lui Nicușor Dan.
Ilie Bolojan a devenit președinte interimar al PNL în noiembrie 2025. La acel moment, el a declarat că dorește să pornească mai multe reforme, iar dacă nu va fi susținut de liberali și de partidele politice în Parlament atunci va pleca din funcție.
El a precizat că PNL va propune în primele șase luni, prin grupurile parlamentare, patru măsuri principale: reducerea numărului de parlamentari la 300, judecătorii să nu se mai pensioneze la 50 de ani, reducerea cheltuielilor cu demnitarii și reducerea subvențiilor pentru partidele politice.
El a mai spus că nu se poate face reforma statului până nu se face reforma lumii politice: „Dacă partidele nu se trezesc la realitate, să nu se mire de ce li se întâmplă”.
Relația cu președintele Nicușor Dan
În campania electorală, Ilie Bolojan a fost singurul nume menționat explicit de Nicușor Dan ca posibilă nominalizare la funcția de premier, în cazul în care ar câștiga alegerile prezidențiale.
Nicușor Dan a spus în mai multe rânduri că îl apreciază pe Bolojan pentru seriozitate și eficiență administrativă, dar între cei doi politicieni nu a existat o alianță formală.
De altfel, în campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, Ilie Bolojan l-a susținut pe candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu.
Înainte de turul doi al alegerilor însă, Ilie Bolojan a declarat în premieră la Europa Liberă că îl susține pe Nicușor Dan pentru funcția de președinte al României, în competiția cu George Simion.
Îți mai recomandăm Deficitul bugetar, prioritate pentru viitorul Executiv. Președintele ales promite stabilitate economică fără creșteri de taxeÎn martie 2025, Nicușor Dan a solicitat o întâlnire la Palatul Cotroceni cu Ilie Bolojan, pe atunci președinte interimar, pentru a primi garanții legate de corectitudinea procesului electoral. Discuția a fost tehnică, fără implicare politică sau promisiuni de susținere
În mai multe apariții publice recente, Ilie Bolojan a susținut că politicienii trebuie să comunice onest cu cetățenii.
Cel mai recent, într-o conferință de presă în care a prezentat situația dificilă a bugetului României, Bolojan a spus că „este corect să le spunem românilor adevărul, să le spunem care este situația”.
El a atras atenția asupra deficitului bugetar „foarte mare” al României și a declarat că oricine va deveni premier va trebui să ia măsuri de reducere a decalajului dintre veniturile și cheltuielile statului.
„Măsurile care vor trebui luate trebuie să aibă în vedere o reducere a acestui deficit, care nu poate fi făcută decât printr-o creștere a veniturilor și o scădere a cheltuielilor, datorită diferențelor foarte mari”, a explicat Ilie Bolojan.
Îți mai recomandăm Discuții pentru formarea Guvernului. Premier tehnocrat-prea slab, rotativa-„formă nesănătoasă” de guvernare, premier politic-agreat de toțiPercepția în sondaje
Cel mai recent sondaj privind încrederea românilor în Ilie Bolojan, realizat de INSCOP Research în perioada 26-30 mai 2025, arată că el se situează pe locul doi în topul încrederii în personalități politice, cu un procent între 40% și 42%.
Pe primul loc se află președintele României, Nicușor Dan, care are între 44% și 47% încredere.
Alte sondaje similare, precum cele realizate de Avangarde și CURS în aceeași perioadă, confirmă această poziție în privința încrederii, cu cote apropiate de 40-42% pentru Bolojan.
Deși are o imagine publică solidă și este considerat un model de eficiență administrativă, Bolojan nu este pe deplin agreat de toată conducerea centrală a PNL.
Stilul său independent, lipsa implicării în luptele pentru putere de la centru și refuzul de a intra în combinații politice l-au izolat în partid.
Relația sa cu liderii de la București a fost adesea distantă, iar unele decizii, precum opoziția față de alianțele cu PSD sau refuzul de a candida în tandem cu Nicolae Ciucă, la alegerile din 2024 (ulterior anulate), par să fi accentuat această aparentă izolare în partid.
Totodată, a existat o perioadă de răceală în raport cu președintele Klaus Iohannis, care l-a exclus de la consultările informale cu liderii partidului.
Fișă biografică
Născut pe 17 martie 1969, în comuna Vadu Crișului din județul Bihor, Ilie Bolojan a studiat la Liceul „Emanoil Gojdu” din Oradea (1983-1987).
A urmat două facultăți, finalizând studii în mecanică la Institutul Politehnic „Traian Vuia” din Timișoara (1988-1993) și matematică la Universitatea din Timișoara (1990-1993).
De-a lungul carierei, s-a perfecționat în administrație publică.
Înainte de cariera politică, Bolojan a lucrat în mediul privat. Timp de zece ani (1994-2004) a fost administrator al unei firme. De asemenea, el a fost profesor la Şcoala Ajutătoare Tileagd în perioada 1993-1994.
În declarația de avere de la Senat, Ilie Bolojan menționează următoarele:
Bunuri imobile:
- Teren agricol în Vadu Crișului, Bihor: 20.996 m², dobândit în 2007 prin moștenire.
- Teren intravilan în Vadu Crișului, Bihor: 4.043 m², dobândit în 2007 prin moștenire.
- Casă de locuit (Vadu Crișului): 100 m², dobândită în 2007 prin moștenire.
- Apartament (Oradea): 65 m², dobândit în 2008 prin contract de vânzare-cumpărare.
Bunuri mobile:
- Autovehicul Mercedes, an fabricație 2017, dobândit prin contract de vânzare-cumpărare.
Active financiare:
- CEC Oradea: cont curent, sold 6.200 RON.
- CEC Oradea: cont curent, sold 133.000 RON.
- Intesa Sanpaolo: cont curent, sold 51.500 RON.
- Împrumuturi acordate: 371.450 RON către PNL.
Venituri realizate în ultimul an fiscal:
- Salarii: 213.639 RON.
- Alte surse: 15.576 RON (indemnizație comisie împrumuturi, Ministerul Finanțelor).
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.