Cum va fi piața muncii în 2026: Angajații să înceapă să învețe despre Inteligența Artificială, astfel încât să nu își piardă joburile

Piața muncii din 2025 s-a contractat puțin în privința numărului de joburi, însă sunt tot mai căutați angajații care au o meserie clară, precum instalatorii și inginerii.

„Dacă vorbim despre specializări sau profesii, cred că meseriile generaliste sunt și cele pentru care există cea mai mică ofertă”, spune Ana Călugăru.

Tinerii își găsesc mai greu de lucru în lipsa experienței cerute de angajatori. Ana Călugăru spune că a observat că joburile pentru care există o ofertă mai mică sunt cele unde automatizarea a început să-și facă simțită prezența.

„Pe zona de traduceri, de exemplu, sau poate chiar pe zona de creare de conținut. În aceste zone este ceva mai greu să-ți găsești de muncă”, susține Ana Călugăru.

Pentru 2026, spune experta, angajații ar trebui să se pregătească în materie de AI (inteligență artificială).

„România este undeva între ultimele țări în ceea ce privește nivelul de digitalizare și cerințe. Cei care știu că au aceste lacune, să înceapă să lucreze pe zona aceasta de digitalizare, astfel încât să fie în continuare competitivi și să nu piardă această luptă, această competiție cu AI-ul, pentru că vedem că sunt multe job-uri în care toate aceste sarcini repetitive încep să fie plasate instrumentelor de inteligență artificială”, mai spune Ana Călugăru.

1. Europa Liberă: Un studiu recent al ejobs arată că numărul românilor care vor să plece la muncă în străinătate a scăzut constant în ultimii ani, iar în 2025 este cel mai scăzut nivel al intervalului 2021 – 2025 în ceea ce privește interesul față de job-urile din afara țării. Sunt mai bine plătiți angajații în România? Care e explicația?

Ana Călugăru: Angajații din România, în niciun caz, nu sunt mai bine plătiți decât cei din alte țări.

Ba chiar în multe cazuri vorbim – pentru plecările în străinătate – de un factor de multiplicare al salariilor de trei-patru. Deci românii ar putea pleca să lucreze în străinătate de pe salarii de trei-patru ori mai mari decât în România, indiferent de domeniul de activitate sau de specializare, fie că vorbim despre muncitori calificați, necalificați sau despre specialiști. Diferența poate fi și mai mare de atât.

Sigur, dincolo de acest salariu, care nu trebuie judecat în termeni absoluți, fără a fi contextualizat, mai sunt și alte lucruri pe care românii încep să le ia în calcul. Cum ar fi faptul că costul vieții, spre exemplu, este mult mai mare în alte țări.

Dar, dincolo de asta, vorbim de faptul că, în momente mai dificile din punct de vedere economic sau social, cum s-a dovedit și în pandemie, românii tind să rămână în locul pe care îl cunosc mai bine, respectiv în România, cu angajatorii pe care îi cunosc, cu modul în care se lucrează în România, un mod pe care îl cunosc și cu care sunt familiarizați, cu așteptările pe care le au angajatorii din România.

Adică tind să rămână în această zonă de stabilitate, care le dă și un confort. Cumva, acesta ar fi principalul motiv pentru care decid să amâne sau să anuleze ideea de a pleca din țară.

Dincolo de asta, sigur că sunt și ei conștienți de faptul că ceea ce se întâmplă în România din punct de vedere economic nu este o situație particulară singulară, ci este o situație pe care o regăsim în multe alte țări din Europa – Europa fiind, de altfel, și destinația predilectă pentru românii care vor să plece din țară.

Deci ar pleca dacă în alte țări ar avea certitudinea că lucrurile sunt fundamental mai bune din punct de vedere economic. Dar, așa cum știm cu toții, toate țările traversează o perioadă mai fragilă și sigur că la nou-veniți se aplică peste tot și această regulă ultimul venit, primul plecat și atunci preferă să rămână în România.

2. Europa Liberă: Care sunt țările în care românii vor să plece la muncă, țările preferate, dar și țările pentru care a scăzut interesul?

Ana Călugăru: Țările care continuă să atragă cei mai mulți români sunt Germania, Olanda, Emiratele Arabe Unite, Irlanda, Franța și Bulgaria.

Până nu demult, una dintre primele trei destinații vizate de români era Marea Britanie, însă, odată, cu ieșirea din Uniunea Europeană, a ajuns să fie penultima cea mai căutată țară. În primul rând, pentru că formalitățile de angajare acum sunt, evident, mult mai complicate. Și atunci nu mai optează pentru Marea Britanie, cu toate că, așa cum spuneam, era una dintre destinațiile prediecte.

Vedem o scădere considerabilă pentru Italia, în timp ce Spania se menține pe locul al nouălea în clasament.

3. Europa Liberă: Ce costuri implică această relocare într-o țară străină?

Ana Călugăru: Depinde de fiecare țară în parte, dar cei mai mulți pleacă să locuiască cu chirie.

Chiriile sunt clar mai scumpe decât în România. Costurile cu serviciile pot fi mai scumpe, poate și pentru transport costurile pot fi mai ridicate.

Dar, în primul rând, aceste costuri cu chiriile și cu utilitățile, și în unele cazuri chiar și costurile pentru produsele necesare supraviețuirii, costurile de la supermarket-uri, produsele alimentare și non-alimentare și așa mai departe. Dar principalul element pe care le iau în calcul este cel al chiriilor și utilităților.

Ana Călugăru, directorul de comunicare al ejobs.ro

4. Europa Liberă: Cum arată piața muncii în România în prezent?

Ana Călugăru: Pentru primele 11 ale luni ale anului, am văzut cu toții o piață a muncii într-o oarecare contracție față de anul trecut, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu toate că în termeni absoluți, vorbim în continuare despre un număr mare de joburi.

Deci există în continuare angajatori care își extind echipele și au nevoie de candidați. Prin urmare, postează anunțuri de angajare. Aici vorbim despre 220.000 de locuri noi de muncă create și postate de la începutul anului și până acum. Cu toate acestea, nivelul este undeva la 10% mai scăzut față de aceeași perioadă a anului trecut.

Vedem ceva mai multă prudență din partea angajatorilor. Așa cum a apărut și în presă, au fost și cazuri de disponibilizări. Însă nu cred că putem vorbi despre o criză pe piața forței de muncă, ci mai degrabă despre o piață așezată într-un context de prudență clară, care probabil se va mai prelungi și undeva în prima parte a anului viitor.

În acest moment este ceva mai greu să te angajezi decât era în anii trecuți și ce vedem este că este greu să te angajezi în special dacă ești foarte tânăr și nu ai deloc experiență, pentru ca angajatorii caută în această perioadă oameni care să aibă măcar un an, doi-trei de experiență, astfel încât să poată intra în circuitul de zi cu zi al unei activități cât mai rapid.

5. Europa Liberă: Cam cum ar trebui să negociezi nivelul salarial atunci când schimbi jobul? La ce trebuie să te uiți?

Ana Călugăru: În primul rând, există instrumente care să îți poată da o imagine despre felul în care te poți poziționa în piață. Chiar noi avem o astfel de unealtă de platformă, se numește „salariu”. Introducând acolo salariul pe care îl ai, poți vedea cum te poziționezi la nivelul pieței.

Însă, deja angajatorii au început să posteze pe platforme de recrutare anunțuri cu salariul afișat și atunci te poți orienta și în funcție de acest de acest criteriu.

Cea mare problemă, de obicei, o vedem la tineri sau la cei care nu și-au mai schimbat job-ul de foarte mult timp și atunci nu mai știu exact care este piața salariilor. Lor le recomandăm să consulte astfel de instrumente de calcul salarial, cum spuneam, cum ar fi această platformă „salariu”, sau să se uite pe platformele de recrutare și să caute și să se orienteze în funcție de ele.

Începând din iunie, dacă toate lucrurile vor merge conform planului stabilit de Comisia Europeană, toți angajatorii ar trebui să înceapă să posteze anunțuri care să aibă și salariul afișat.

6. Europa Liberă: În prezent, ce categorie profesională își găsește job cel mai greu?

Ana Călugăru: Dacă vorbim despre nivel de experiență, probabil că în acest moment cei care nu au mai lucrat niciodată, deci cei foarte tineri, își găsesc ceva mai greu de muncă. Și sigur rămâne această problemă pentru categoria 45-50+, ei în continuare își găsesc mai greu decât ceilalți.

Altfel, dacă vorbim despre specializări sau profesii, cred că meseriile generaliste sunt și cele pentru care există cea mai mică ofertă.

În plus, cele pentru care există cea mai mică ofertă de joburi sunt cele unde automatizarea a început să-și facă simțită prezența. Pe zona de traduceri, de exemplu, sau poate chiar pe zona de creare de conținut. În aceste zone este ceva mai greu să-ți găsești de muncă.

Pe când un muncitor calificat sau un inginer își găsește extrem de ușor de muncă.

7. Europa Liberă: Care au fost cele mai căutate joburi în 2025? Un top cinci în 2025?

Ana Călugăru: În ceea ce-i privește pe angajatori, e greu de făcut un top cinci al pozițiilor cerute. Însă sunt cu siguranță muncitorii calificați extrem de căutați, și inginerii.

Și când spun „muncitori calificați” mă refer la instalatori, electricieni, sudori, operatori de utilaje grele, mecanici auto.

Sunt extrem de căutați și în România și în străinătate, iar inginerii pe toate specializările.

Dacă ne uităm la candidați, în momentul ăsta, cel mai mult aplică cei din segmentul entry-level, care caută job-urile care sunt în acest segment, cu mai multe șanse de a se angaja. Și atunci ne uităm la operator call center, lucrători comerciali, agenți de vânzări, șoferi. Sunt joburile către care se duc foarte multe dintre aplicări.

8. Europa Liberă: Sunt discuții și am văzut că au fost proteste privind salariul minim, pe care guvernanții ar vrea să nu îl crească în 2026. Ce se întâmplă pe piața muncii la nivel de salariu atunci când valoarea salariului minim rămâne la fel? Mai sunt joburile atractive?

Ana Călugăru: Cu siguranță va rămâne un motiv de frustrare pentru pentru candidați și pentru angajați, mai ales în contextul în care, în absența acestei majorări, ei rămân totuși cu o povară pe care o resimt în urma creșterii inflației, creșterii prețurilor, creșterii TVA-ului, pe care până la urmă tot consumatorul o resimte primul.

Va fi un context în care piața muncii va fi probabil măcinată de multe nemulțumiri și frustrări în rândul angajaților. Sigur că job-urile nu vor mai fi la fel de atractive. Probabil vom vedea mai puțini candidați care să-și schimbe job-ul, dacă nu sunt în mod obligatoriu nevoiți să facă asta.

9. Europa Liberă: A crescut numărul de aplicări de job ale angajaților de la stat, în contextul măsurilor economice luate de Guvern?

Ana Călugăru: Putem doar să presupunem că, da, au crescut, dar e presupoziție, nu avem aceste date. Nu avem acest filtru undeva să vedem la candidați câți vin din sistemul de stat și câți vin din sistemul privat. Îi vedem pe categorii de vârstă, pe nivel de studii, pe domenii.

10. Europa Liberă: Ce le recomandați angajaților pentru 2026?

Ana Călugăru: În primul rând, le recomandăm să fie foarte atenți la ce se întâmplă pe piața muncii, să înceapă să își creeze o matrice de adaptare la noua realitate de pe piața muncii.

România este undeva între ultimele țări în ceea ce privește nivelul de digitalizare și cerințe. Cei care știu că au aceste lacune, să înceapă să lucreze pe zona aceasta de digitalizare, astfel încât să fie în continuare competitivi și să nu piardă această luptă, această competiție cu inteligența artificială, pentru că vedem că sunt multe job-uri în care toate aceste sarcini repetitive încep să fie plasate instrumentelor de inteligență artificială. Dacă noi nu reușim să stăpânim aceste instrumente, dacă noi nu reușim să venim cu altceva în plus și facem exact ce face inteligența artificială, doar că într-un ritm mai lent, cu siguranță job-urile noastre sunt în pericol.

E nevoie cumva de această adaptare și înțelegere a faptului că lucrurile pe care le știm nu mai au termen de valabilitate nedeterminat și că este extrem de important să ne punem la punct și să ne adaptăm la tot ce cere piața în acest moment.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.