Actualizare 16:22 - Proiectul nu va fi retras, spune ministrul Justiției
Într-o altă intervenție televizată, Radu Marinescu a spus că Guvernul nu va retrage proiectul de lege ca prevede pensiile magistraților.
„Executivul își va desfășura activitatea consecvent programului de guvernare și, după cum știți, în programul de guvernare de la început a fost înscris acest deziderat al alinierii vârstei de pensionare în sistemul public la vârsta standard. Această chestiune se cunoaște, iar Executivul pune în aplicare programul de guvernare”, a declarat ministrul Justiției la Digi24.
Actualizare 15:23 - Ministrul Justiției: Greva nu este permisă
Greva procurorilor nu este permisă, conform legii, însă reprezentanții magistraților au posibilitatea de a-și exprima nemulțumirile, a declarat Radu Marinescu, ministrul Justiției, la Euronews România.
El a precizat că nu a primit niciun fel de „comunicare instituțională” în legătură cu suspendarea activității din partea magistraților.
Actualizare 15:10 - Cele 16 curți de apel din România cer retragerea proiectului de lege privind pensiile speciale
„Astăzi, 26.08.2025, în cadrul adunărilor generale ale judecătorilor de la nivelul curților de apel, toate cele 16 curți de apel au solicitat celorlalte două puteri ale statului retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor”, se arată într-un comunicat al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
De asemenea, adunările generale ale judecătorilor de la nivelul celor 16 curți de apel au cerut „încetarea campaniei agresive împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă”.
„În acest context s-a hotărât ca, începând cu data de 27.08.2025, activitatea să se desfășoare conform hotărârilor adunărilor generale ale judecătorilor, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la riscul major de destabilizare a sistemului judiciar generat de demersul normativ menționat.”
Actualizare 14:10 - Și alți judecători se alătură protestului
Curțile de apel din Galați, Oradea, Constanța și Alba Iulia au anunțat, de asemenea, că se vor alătura protestelor.
Actualizare 13:50 - Curtea de Apel București se alătură protestului
Și Curtea de Apel București a anunțat marți proteste ale magistraților.
Începând cu data de 27 august 2025 şi până la retragerea proiectului de lege, Curtea va mai judeca doar dosarele urgente.
Adică cele privind libertatea persoanei, măsurile preventive (în faza de cameră preliminară şi în faza de judecată), de luare a măsurii de declarare a unei persoane indezirabilă, custodia publică (prelungire şi plângere) sau suspendarea executării actelor administrative.
În hotărârea întocmită după întrunirea Adunării Generale a judecătorilor, Curtea de Apel București a cerut „reprezentanţilor puterii executive şi puterii legislative să înceteze campania agresivă împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de dretp, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă”.
Știre inițială
Adunarea Generală a procurorilor de la parchetul bucureștean a avut loc după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a cerut tuturor parchetelor din țară un punct de vedere cu privire la proiectul de lege privind modificarea pensiilor de serviciu – „speciale”, așa cum mai sunt ele cunoscute.
În privința celor anunțate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, printre acestea se numără „suspendarea activității de urmărire penală a procurorilor, cu excepția activităților necesare în dosarele de urmărire penală în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate”. Adică orice anchetă penală în care nu se pune problema arestării unui inculpat se suspendă.
La fel se întâmplă și în privința anchetelor derulate de Poliție, supravegheate de procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
„Suspendarea activității de primire a dosarelor penale în care organele de cercetare penală formulează propuneri de terminare a urmăririi penale, respectiv de luare a unor măsuri procesuale”, se numără printre măsurile de protest anunțate.
Procurorii nu vor mai participa nici la ședințele de judecată, cu excepția celor în care se judecă arestarea unui inculpat sau emiterea unui ordin de protecție.
Asta ar putea întârzia toate procesele penale în care se judecă rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Tribunalul București. În 2024, Parchetul a întocmit 161 de rechizitorii.
Procurorii nu vor mai soluționa plângerile împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată și nici cererile de prelungire a dreptului de circulație.
De asemenea, nu vor mai primi cetățeni în audiență.
Ei spun că forma de protest anunțată marți „va fi menținută pe durată nedeterminată, până la retragerea propunerii legislative de către inițiatorii acesteia.”
Îți mai recomandăm CSM după criticile încasate: discursul public să excludă incitarea la ură. Asociație a procurorilor: sistemul judiciar trăiește în lipsuriParchetul de pe lângă Tribunalul București este unul dintre cele mai mari din țară. Unitatea avea în lucru, la finalulEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI. anului trecut, potrivit propriului bilanț, aproape 24.000 de dosare penale.
161 dintre acestea s-au soluționat cu trimiterea în judecată a unuia sau mai mulți inculpați. Aproape 2.500 au fost clasate.
Care sunt nemulțumirile procurorilor
Într-un punct de vedere transmis Consiliului Superior al Magistraturii – căruia îi cere să avizeze negativ propunerea legislativă privind pensiile de serviciu – Parchetul de pe lângă Tribunalul București spune că propunerea Guvernului Bolojan „nu rezolvă niciuna dintre inechitățile sociale la care actorii politici fac referire în discursul public”.
„Proiectul de lege propus nu rezolvă inechitățile sociale, ci reprezintă o presiune suplimentară și nenecesară asupra sistemului de justiție și o diversiune menită să distragă atenția opiniei publice de la celelalte măsuri fiscal-bugetare adoptate în cursul acestui an”, transmite Parchetul.
CSM consultă în aceste zile toate parchetele din țară cu privire la proiectul de lege privind pensiile magistraților.
Guvernul Bolojan a promis după preluarea mandatului o serie de reforme care ar trebui să reducă cheltuilele bugetare. Printre acestea se numără și modificarea legii privind pensionarea magistraților.
Printre măsurile propuse de Executiv se numără reducerea pensiilor magistraților, care în prezent, sunt de 80% din venitul brut. Adică pensia este mai mare decât ultimul venit net încasat de un procuror sau judecător care se pensionează – ceea ce premierul Bolojan spune că nu este corect.
Proiectul prevede și introducerea unei condiţii de vechime minime în muncă de cel puţin 35 de ani şi limitarea cuantumului pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării în cazul magistraţilor.
Magistrații au criticat de mai multe ori, în ultimele săptămâni, propunerile Executivului de a modifica legea care stabilește vârsta de pensionare și cuantumul pensiei pe care îl încasează.
Propunerile Ministerului Muncii privind pensiile magistraților
* stabilirea vârstei de pensionare pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
* instituirea unei condiţii de vechime minime în muncă de cel puţin 35 de ani;
* un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării;
* o nouă eşalonare a vechimilor asimilate care intră în calculul perioadei utile pentru pensia de serviciu până în anul 2029;
* o nouă eşalonare a creşterii vârstei de pensionare pentru magistraţi, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an şi 6 luni, până în anul 2036;
* introducerea posibilităţii de pensionare anticipată la împlinirea unei vechimi minime de 35 de ani în funcţiile respective, cu aplicarea unei penalizări anuale de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public;
* modificarea dispoziţiilor privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a proiectului pentru acordarea bonificaţiei de 1%;
* introducerea unor norme tranzitorii referitoare la menţinerea deciziilor de pensionare şi la acordarea drepturilor astfel cum erau reglementate în legislaţia anterioară de la momentul îndeplinirii lor celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare până la 1 octombrie 2025, data intrării în vigoare a acestei legi;
* armonizarea dispoziţiilor similare din Legea 567/2004 şi Legea 361/2023 cu cele din Legea 303/2022.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.