De ce pădurile urbane prind greu rădăcini, chiar și cu bani gratis. Primăriile au atras mai puțin de 10% din fondurile disponibile

Ministra Mediului Diana Buzoianu a anunțat recent – după ce Guvernul a actualizat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe componenta de mediu – că fondurile pentru realizarea de păduri urbane au fost tăiate de Comisia Europeană, întrucât nicio primărie nu a depus proiecte.

„Am avut banii aceștia, nu au fost pur și simplu aplicații, nu au fost cheltuiți”, a spus ministra.

Prin PNRR, pentru plantarea de păduri urbane – adică suprafețe împădurite în municipii și orașe cu o suprafață minimă compactă de 100 metri pătraţi – erau disponibile 30 de milioane de euro, fonduri nerambursabile.

Cu acești bani, autoritățile centrale de mediu sperau că în România vor apărea 315 de păduri urbane.

Deși Diana Buzoianu a lăsat de înțeles că nicio primărie nu a depus astfel de proiecte, în realitate au existat 14 cereri de proiecte depuse. Pentru zece au fost semnate contracte de finanțare, potrivit informațiilor trimise ulterior de Ministerul Mediului, la solicitarea Europei Libere.

În cazul a șase dintre acestea – printre care Tulcea, Bistrița și Sectorul 1 al Capitalei – proiectele nu au avansat deloc, astfel că în forma finală a programului au fost păstrate doar patru proiecte, potrivit reprezentanților ministerului.

Proiectele păstrate sunt ale primăriilor din Buzău, Suceava, Galați și al unei universități din Timișoara. Cele patru proiecte au împreună sub 25 de hectare, iar costul total este de circa 2,5 milioane de euro, bani nerambursabili.

Rezultă sub 10% din fondurile totale pe care România le avea la dispoziție prin PNRR pentru această investiție și, totodată, sub zece procente din ținta inițială a programului, de 320 hectare verzi urbane.

De aceea ministra s-a referit la program ca și cum nu ar fi fost accesat deloc, spune directorul de comunicare al Ministerului, Mihai Drăgan.

Activiștii de mediu spun că interesul scăzut pentru realizarea de păduri urbane este regretabil. Acestea sunt importante, spun ei, întrucât contribuie la combaterea schimbărilor climatice, prin rolul pe care îl au în oprirea noxelor și a prafului. De asemenea – aceste păduri diminuează seceta.

Unii dintre ei atrag atenția – cum o fac de altfel și unii dintre primarii cu care am vorbit – că mai ales în orașele mari nu există suficient teren disponibil și că Ministerul Mediului nu a ținut cont de acest aspect în ghidurile de finanțare lansate încă din 2023.

Între „am împădurit cu bani proprii, cu bani mult mai puțini” și „ghidurile de finanțare nu au fost bine gândite”

Primăria Bistrița este una din cele care au depus și semnat, în 2024, contract de finanțare – cu valoare nerambursabilă de aproape 380.000 de euro, plus TVA.

Proiectul ar fi fost depus în mandatul vechiului primar, iar noul edil, Gabriel Lazany (ales la alegerile din iunie 2024, din partea PSD) spune că a ales să nu pună în aplicare contractul.

Motivul poate părea surprinzător: erau prevăzuți prea mulți bani, față de câți s-au dovedit necesari pentru o inițiativă de acest fel, explică el.

„Avem Ocol Silvic al primăriei şi alături de voluntari din tot oraşul, inclusiv de la cluburile sportive – cred că au fost vreo 300 de oameni – am făcut împădurirea respectivă în regie proprie, la final de martie”, declară Gabriel Lazany, pentru Europa Liberă.

Primarul a anunţat naşterea unei noi păduri urbane a Bistriţei, în satul limitrof Sărata, pe 28 martie. Au fost plantaţi peste 5.000 de puieţi de pin, „care vor deveni peste ani o pădure sănătoasă pentru toți bistrițenii”, declara atunci primarul.

Primarul din Bistriţa spune că a decis să împădurească din resurse proprii o mică pădure urbană, în locul banilor din PNRR.

Costurile totale au însemnat „munca de câteva ore a câteva sute de voluntari” şi costuri efective de 13.000 de lei, practic costul puieţilor, cumpăraţi de Ocolul Silvic al primăriei, care s-a ocupat şi de amenajarea terenului, completează Lazany.

Este o sumă incomparabil mai mică faţă de cei 380.000 de euro, prevăzuţi de proiectul iniţial al Bistriţei, prin PNRR, justifică el opţiunea.

Ghidul de finanţare al investiţiei în păduri urbane din PNRR prevedea finanţarea europeană nerambursabilă de 100% pentru costurilor eligibile ale fiecărui proiect.

Costurile au fost calculate la un cost mediu de 9,5 euro/ pe metru pătrat (46,2 lei/mp), la o estimare medie de trei puieţi pe metru pătrat.

Solicitantul putea împăduri mai multe suprafeţe prin acelaşi proiect, cu condiţiile ca fiecare suprafaţă să aibă minim 100 de metri pătraţi şi 2 metri lăţime.

Teoretic, pe un hectar (10.000 mp) ar putea fi plantaţi 30.000 de puieţi, la un cost de circa 300.000 de euro. Pentru cei 5.000 de puieţi plantaţi de Primăria Bistriţa, prin PNRR ar fi putut fi accesaţi 16.000 de euro, de circa şase ori mai mulţi decât a cheltuit primăria în regie proprie.

Conceptul de pădure urbană, văzut diferit

Cu toate acestea, sunt şi specialişti care spun că, de fapt, banii din PNRR pentru păduri urbane ar fi fost prea puţini.

Ghidurile de finanţare – cele care trasează condiţiile proiectelor – nu ar fi fost bine întocmite, spune Ovidiu Cîmpean, ex-secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene și fost coordonator al proiectelor cu fonduri europene din Primăria Cluj-Napoca.

„O pădure urbană nu înseamnă să ai 100 de metri înverziţi, sau chiar un hectar, ci un spaţiu extins, de câteva hectare, cu copaci şi verdeaţă, dar care să fie şi accesibil, cu alei, iluminat”, explică el.

Cîmpean, în prezent deputat, spune că a atras atenţia Ministerului Mediului, ca fost secretar de stat, să modifice prevederile din program, fără succes însă.

Dacă finanţările pentru păduri urbane luau în calcul proiecte de anvergură, la Cluj-Napoca s-ar fi putut dezvolta noi zone verzi în cartierele în dezvoltare – precum Borhanci, unde este în curs de realizare un hub educaţional, cu şcoală, grădiniţă-creşă şi bazin de înot, amplasate însă într-o zonă fără vegetaţie.

„Puteai planta acolo copaci, pe zece hectare şi pe altă zonă la fel, iar apoi să le legi şi să formezi un fel de centură verde. Asta înseamnă păduri urbane, nu un proiect pe un hectar”, adaugă Ovidiu Cîmpean.

Primăria clujeană a inaugurat în 2022 o investiţie care se apropie de acest concept, Parcul Tineretului-Pădurea Clujenilor, realizată pe 21 de hectare, cu peste 4 milioane de euro finanţare europeană.

Parcul „Pădurea clujenilor” prevede, pe lângă pădure efectivă, şi alei şi alte amenajări.

Proiectul, situat la marginea oraşului, include peste 30.000 de puieţi plantaţi, însă este criticat adesea de localnici pentru că, din cauza amplasamentului, nu este ușor accesibil.

Beneficiile se vor vedea însă în viitor, răspunde Ovidiu Cîmpean.

Problema terenurilor şi avertismentul activiştilor: vom plăti nota de plată în viitor

Altă problemă care ar fi împiedicat numeroase primării să aplice pentru finanţarea unor păduri urbane este lipsa terenurilor, spun unii dintre aceştia.

„Nu avem terenuri pentru păduri urbane, iar dacă nu le avem unde să plantăm?”, spune primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu (PSD).

Preşedintă a asociaţiei municipiilor din România, ea susţine că a fost o greşeală necorelarea între ambiţiile axei de finanţare şi situaţia din teren.

„S-a pornit greșit de la includerea atâtor bani în PNRR fără să se facă o verificare minimă dacă la primării mai există sau nu terenuri”, afirmă ea.

Una dintre condiţiile menţionate în axa de finanţare lansată în 2023 de Ministerul Mediului este ca terenul pe care sunt plantate pădurile urbane să fie în proprietatea beneficiarilor – primării, consilii judeţene, instituţii de învăţământ publice – sau a partenerilor acestora, dar tot din rândul entităţilor amintite anterior. De asemenea, terenurile trebuiau să nu fie obiectul unor litigii.

Activistul de mediu Adrian Dohotaru, vicepreşedinte al Reţelei pentru Natură Urbană, spune şi el că ghidurile de finanţare ar fi trebuit să permită administraţiilor locale să poată cumpăra teren în acest scop.

„Ca să faci o pădure în oraș ai nevoie de un teren pe care să-l împădurești. Și probabil că terenurile alea din orașe sunt mai interesante din alte perspective decât din a le reda pentru pădure”, completează Florin Stoican, preşedinte al Reţelei pentru Natură Urbană.

În acelaşi timp, e limpede că numărul şi întinderea acestor „păduri urbane”, esenţiale pentru calitatea vieţii şi sănătatea oamenilor, nu sunt suficiente, mai spune Florin Stoican.

„Orice spațiu verde din oraș e un filtru împotriva poluării și tuturor celorlalte efecte negative aduse de urbanizare. Bucureștiul, spre exemplu, e departe de o densitate optimă a spaţiului verde pe cap de locuitor, are circa 10 mp, în loc de 30 mp”, adaugă el.

Dacă Bucureştiul reprezintă un caz aparte, unde în ciuda deficitului de spaţiu verde, constrângerea lipsei de teren este acută, situaţia celorlalte oraşe deficitare în păduri merită o atenţie sporită, spune preşedintele Fundaţiei Centura Verde, Ciprian Găluşcă.

„De cele mai multe ori ele se găsesc în zona de câmpii, acolo unde locuiesc în principiu 11 milioane de români, conform recensământului”, subliniază el.

Efectele unei păduri urbane se văd abia în câţiva ani, după ce arborii ajung la maturitate.

„Acolo avem nevoie de centuri verzi, de păduri urbane, de păduri periurbane care să ne protejeze efectiv și de poluare. Poluarea cu particule în suspensie la câmpie înseamnă efectiv praful care se ridică de pe sol și e purtat de vânt în interiorul orașelor.”

Pădurile din oraşe cresc calitatea aerului şi, nu în ultimul rând, au un efect anti-secetă, mai spune el.

„Înseamnă retenție de apă, înseamnă protejare rezervelor de apă, care sunt extrem de importante astăzi și care vor fi vitale și critice în următorii 20-30 de ani.”

Deşi, mai ales în zonele de câmpie, nevoia de păduri urbane este critică „autoritățile locale încă nu reușesc să prioritizeze aceste soluții de adaptare climatică, bazate pe natură, care sunt și cele mai ieftine. Ratăm, iată, oportunităţi uriaşe”, adaugă activistul.

E regretabil, cu atât mai mult cu cât „e mult mai ieftin să punem păduri acum decât să investim mai târziu, peste 20-30 de ani, să ne aducem apa de la sute de kilometri distanță”.

„Așteptăm să crească nota de plată şi nu facem nimic. Și când o să ne lovească din ce în ce mai tare seceta și proasta calitate a aerului, atunci n-o să mai avem bani să plătim”, concluzionează el.

Referitor la remarcile legate de problemele ghidurilor de finanţare, el spune că atunci când au fost anunţate condiţiile de finanţare ale pădurilor urbane prin PNRR, nu au fost primari care să reclame, public, faptul că prevederile programului nu sunt bune.

Buzăul face pădure urbană de 13 hectare

Sunt însă oraşe pentru care banii gratuiți oferiţi prin PNRR s-au dovedit mai mult decât bineveniţi şi îndeajuns ca să înverzească suprafeţe foarte mari.

Din cele patru proiecte păstrate în PNRR, din categoria păduri urbane, cel mai mare este al municipiului Buzău: circa 1,3 milioane de euro, pentru o suprafață de 13 hectare, de-a lungul râului Buzău, în zona de nord a municipiului.

„Vrem să plantăm cât mai mulţi copaci, sunt circa 5.000 de copaci la fiecare din cele 13 hectare”, spune primarul Buzăului, Constantin Toma.

Proiectul a fost făcut cu ajutorul specialiştilor şi îmbină mai multe soiuri de arbori, adaptaţi şi la diverse condiţii de climă.

Edilul spune că a aflat de la Europa Liberă că proiectul a fost păstrat în PNRR, lucru parafat prin memorandumul semnat recent de minister cu Guvernul României.

Constantin Toma adaugă că municipalitatea mai are un proiect, de împădurire a altor 23 de hectare, tot pe malul râului Buzău.

Chiar dacă în apropierea oraşului traficul rutier s-a intensificat odată cu deschiderea mai multor porţiuni din autostrada Moldovei, municipiul şi-a propus obiective ambiţioase de mediu, spune edilul, fiind inclus într-un program pilot al Comisiei Europene – „100 de oraşe inteligente şi neutre climatic, până în 2035”.

Pădurile/zonele verzi urbane ar urma să fie extinse şi pe un canal al râului Buzău, la pachet cu un sistem de retenţie a apei, pentru irigaţii.

„Toate fac parte din eforturile de a combate schimbările climatice”, spune Toma.

„Din zona râului Buzău, vânturile ne bagă foarte mult praf în oraş. În plus, ne confruntăm şi cu o secetă constantă. Încercăm prin pădurile acestea să creăm şi o barieră de protecţie”, spune edilul.

Parcul urban al universității

În ordine, primăriile Galaţi (6,5 hectare) şi Suceava (5 hectare), respectiv Universitatea Regele Mihai I din Timişoara (sub un hectar) sunt cele care au fost menţinute în PNRR.

Contracte de finanţare care au fost denunţate de minister pentru aceste tipuri de investiții fuseseră semnate de alte şase primării: Murfatlar, Buftea, Sectorul 1 din București, Bucureşti, Bistrita, Alba Iulia, Tulcea.

Sectorul 1 al Capitalei semnase, în aprilie 2024, un contract de finanţare prin PNRR pentru plantarea a aproximativ 73.000 de arbori, pe 2,4 hectare, în zona mai multor bulevarde – Străulești, Ion Ionescu de la Brad, Gheorghe Pripu şi Marginei.

Proiectul, cu finanţare de circa 220 milioane de euro, nu va mai fi finanţat prin PNRR.

George Tuţă (PNL), actualul primar, spune că nu a fost informat încă oficial de decizia Ministerului Mediului şi că „vom face chiar şi aşa proiectul”, din resurse proprii. Este nevoie de creşterea zonelor verzi şi primăria pregăteşte şi alte proiecte, spune el, în special în zona căii ferate care traversează o parte a sectorului.

Între timp, primăria de sector vrea declararea pădurii Băneasa, o pădure urbană de mari dimensiuni şi aflată în centrul unor controverse legate de amenajarea unui drum forestier, cu rol de acces pentru un ansamblu imobiliar, arie protejată de interes local.

Ar oferi o protecţie mai bună chiar decât statutul de arie protejată de interes naţional, aşa cum intenţionează Ministerul Mediului să o declare, spune Tuţă.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.