Pachetul II pentru reducerea deficitului: Guvernul Bolojan vrea reformarea conducerilor companiilor de stat și noi ținte de performanță

Actualizare ora 19:00:

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a explicat că Executivul va propune coaliției de guvernare și Comisiei Europene reducerea numărului de membri din consiliile de administrație în marile companii de stat la cel mult cinci și a indemnizațiilor acestora cu o treime. Un funcționar public nu ar putea să facă parte dintr-un consiliu de administrație la o companie de stat.

Anastasiu a făcut bilanțul companiilor de stat din România.

Astfel, statul deține 1.326 de companii (organizate ca societăți pe acțiuni, regii autonome sau SRL), dintre care 144 sunt la nivel central.

266 dintre aceste companii generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, a explicat vicepremierul.

Dintre acestea, șapte însumează pierderi de 2 miliarde de lei, afirmă vicepremierul Anastasiu, și anume:

• CFR S.A.,
• CFR Marfă,
• Electrocentrale Craiova,
• Unifarm,
• Termoenergetica București,
• Metrorex,
• Complexul Energetic Valea Jiului.

Ulterior, vicepremierul a declarat că este necesar ca „fiecare manager să aibă o listă a tuturor activelor care nu aduc plus valoare companiei și să propună un plan de valorificare”.

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a precizat, de asemenea, că 300 dintre companiile de stat nu au depus datele financiare la ANAF și AMEPIP până la această dată, deși acest pas este obligatoriu prin lege.

Companiile au obligația să depună date financiare atât la ANAF, cât și la AMEPIP, iar de luni, 21 iulie, „au început să curgă amenzile" pentru neîndeplinirea acestei obligații, a explicat Anastasiu.

600 de companii de stat au până la 10 angajați, a adăugat vicepremierul.

„Ce vedem per total este că avem o ineficiență destul de importantă în aceste companii (de stat n.r), avem polarizare, 46 la sută din profitul acestor companii este de la Hidroelectrica", a spus vicepremierul.

El a reaminit că AMEPIP - Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice – ar trebui să se concentreze pe cele 315 companii de stat mari, care au peste 95% din cifra de afaceri totală a tuturor întreprinderilor de stat, a menționat Anastasiu.

Vicepremierul a explicat faptul că în acest moment, există o problemă legată de funcționarea Agenției, care „n-a putut să fie operaționalizată pentru că nu a putut să se încheie selecțiile" (n.r. pentru conducerea instituției).

Operaționalizarea AMEPIP este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență, neîndeplinit de România de doi ani, cu alte cuvinte, pentru obținerea unei părți din cele în jur de 29 de miliarde de euro, oferite României prin acest program european.

„Va trebui să facem pași important privind recrutările și selecțiile, vor trebuie să fie persoane și firme de calibru, cu experiență", a adăugat Anastasiu.

Totodată, vicepremierul Anastasiu a reamintit că una dintre obligațiile României, prin PNRR, este ca în domeniile energie și transporturi, companiile de stat să fie listate la bursă, fapt ce ar duce implicit la transparentizarea administrării lor.

Decizia privind care dintre companii ar urma să fie listate la bursă nu e luată, dar va trebui ca această selecție să se întâmple curând, a mai spus vicepremierul.

El a punctat că deciziile care privesc marile companii ale statului trebuie să țină cont de interesele de siguranță națională ale României.

ȘTIREA INIȚIALĂ:

Premierul Ilie Bolojan a prezentat cele mai importante decizii din cel de-al doilea pachet de măsuri economice Guvernul vrea să le aplice cât mai repede astfel că va cere Parlamentului să le accepte prin angajarea răspunderii pentru a doua oară în luna iulie.

Scopul este reducerea rapidă a deficitului bugetar la cel mult 7,8 % din produsul intern brut în 2025, de la nivelul îngrijorător de 9,3% în 2024.

Acest al doilea pachet de măsuri (primul a trecut azi de Curtea Constituțională, după eșecul moțiunii de cenzură depusă în Parlament) este un pachet care vizează eficientizarea companiilor de stat, peste 1.300.

„E vorba despre propuneri”, a precizat vicepremierul Anastasiu, „pe care le vom prezenta partenerilor din Coaliție și cu care vom merge la Comisia Europeană”.

În funcție de cuantumul economiilor pe care Guvernul va reuși să le facă până în septembrie, Comisia Europeană, alți creditori externi și agențiile de rating își vor adopta politica de împrumutare a României până la finalul anului.

În lipsa acestor măsuri de reducere a cheltuielilor există riscul ca dobânzile la care se împrumută statul român să fie din categoria Junk, adică foarte mari, ca pentru o țară nesigură și riscantă pentru investiții pe termen mediu și lung.

Cele mai importante măsuri anunțate de premierul Ilie Bolojan:

• Vicepremierul Dragoș Anastasiu a pregătit un memorandum privind modificarea legislației privind companiile de stat. Actul va fi adoptat în ședința de guvern din această săptămână;
• Toate ministerele vor asigura publicarea tuturor datelor companiilor de stat din portofoliu privind finanțarea, membrii conducerii și performanța;
• Managementul companiilor de stat va fi modificat prin reducerea numărului de membri și plafonarea unor câștiguri;
• „Abuzând de unele prevederi legale, s-a ajuns într-o peroadă relativ scurtă, la o sumă maximă (n.r. a veniturilor pentru șefi)”, a explicat premierul Ilie Bolojan.
• Se vor verifica indicatorii de performanță.
• „Sau noi indicatori vor fi acceptați de către cei care conduc aceste companii, dacă sunt de bună credință sau dacă nu vor accepta, înseamnă că sunt unele probleme legate de buna lor credință."
• Tot ceea ce înseamnă modificări de legislație trebuie întărit.

AMEPIP - Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice - trebuie întărită până la finalul verii, a adăugat Ilie Bolojan.

*****

Primul pachet de măsuri economice menit să aducă la buget 10 miliarde de lei până la finalul anului, din cele peste 30 de miliarde de lei necesare, pentru a scădea deficitul la sub 8% din PIB, a fost adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament pe 7 iulie.

Pachetul de măsuri a fost atacat imediat la Curtea Constituțională (CCR) de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Partidul Oamenilor Tineri (POT), SOS România și neafiliați.

Marți, 22 iulie, CCR, în unanimitate, a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Opoziției.

Astfel, CCR a constatat că Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare este constituțională.

Miercuri, 22 iulie, vicepremierul Tánczos Barna a declarat la postul de radio RFI că Guvernul lucrează la un al treilea pachet de măsuri menite să atragă bani la buget.

El s-a referit la finalizarea reformei pensiilor de serviciu, așa-numitele „ pensii speciale” despre care a spus că va fi inclusă în pachetul al treilea de măsuri.

Reforma pensiilor speciale este un obiectiv ratat parțial de România care face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Din cauza neîndeplinirii acestei reforme, Comisia Europeană, care finanțează PNRR, a blocat accesul României la 600 de milioane de euro.

Vicepremierul Tánczos Barna a explicat ca RFI că Guvernul intenționează să majoreze vârsta de pensionare pentru toți cei care lucrează în domeniile în care există posibilitatea plecării de la locul de muncă înaintea celorlalți salariați, iar pensiile obținute pot fi egale sau mai mari decât salariul: sistemul de apărare și siguranță publică, justiție, diplomație, aviație.

Dar măsura nu va viza forțele militare, a subliniat viceprim-ministrul.

„Va trebui să avem elemente care vizează privilegiile de pensionare, privilegiile de durată a activității pe timpul muncii, în mai multe domenii: și în Justiție, și în MAI, în Interne, Justiție, Jandarmerie, Armată, acolo unde serviciile suport – care pur și simplu, fac același lucru ca într-o primărie, contabilitate, resurse umane, alte activități care nu sunt legate de intervenții ale echipelor de jandarmi, ale forțelor speciale, ale armatei, ale militarilor – trebuie să se apropie de condițiile de pensionare din celelalte domenii, pentru că altfel, vor fi considerate și sunt considerate privilegii”, a explicat Barna, fost ministru al Finanțelor, în timpul interimatului lui Cătălin Predoiu ca premier, până pe 23 iunie.

Vicepremierul Uniunii Democrate a Maghiarilor a explicat că pentru toți angajații care beneficiază de pensii de serviciu (nu contributive), Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, acum pensionarea acestor categorii este posibilă chiar înainte de 50 de ani.

„Absolut (trebuie crescută vârsta de pensionare n.r.). Și cât mai repede, imediat, nu într-un orizont de 20 și ceva de ani sau 15 ani sau nu știu câți ani. Aceea nu este o reformă serioasă”, a adăugat Tánczos Barna.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.