Curtea Constituțională a anunțat marți, 22 iulie, că, în urma unui vot în unanimitate, a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, Grupului parlamentar al S.O.S. România, Grupului parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri și deputați neafiliați și a constatat că Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare este constituțională.
Judecătorii au stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare legal, întrucât „a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii”, arată instituția într-un comunicat.
De asemenea, precizează Curtea Constituțională, judecătorii au „constatat că legiuitorul are competența de a stabili sarcini fiscale sub forma contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra oricăror categorii de venituri, indiferent de natura lor, inclusiv asupra veniturilor realizate din pensii și din alte categorii de indemnizații, iar prevederile care stabilesc această contribuție sunt constituționale.
Argumentele CCR la obiecțiile Opoziției
- Referitor la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate - CCR precizează că „regula este cea a plății contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru a beneficia de asistența medicală în sistemul de sănătate, excepția fiind scutirea de la plata acesteia”. „Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, putând decide atât acordarea, cât și retragerea facilităților la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate", explică CCR.
- Curtea spune că plata contribuției de asigurări sociale de sănătate de către cetățenii români nu creează discriminare în raport cu cetățenii străini/ apatrizi care sunt scutiți de la plata acesteia, întrucât această facilitate acordată vizează numai cetățenii străini/ apatrizii care beneficiază de protecție temporară și provin din zona conflictului armat din Ucraina.
- Referitor la stabilirea cuantumului indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă prin aplicarea unor procente diferențiate în funcție de durata pentru care sunt eliberate certificatele de concediu medical nu încalcă prevederile Constituției, spun judecătorii. Argumentul lor este faptul că „legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, precum și competența exclusivă de a decide cu privire la oportunitatea măsurii”.
- Referitor la neplata sumelor de bani aferente concediul de odihnă neefectuat în situația încetării raportului de muncă în cursul anului 2026 - ea nu contravine Constituției, întrucât „angajatul are dreptul de a efectua concediul de odihnă în perioada desfășurării raportului său de muncă”.
- Referitor la limitarea acordării sau reducerea stimulentelor sau sporurilor, precum și plafonarea indemnizațiilor și compensațiilor lunare pentru chirie în privința personalului militar, polițiștilor și polițiștilor din penitenciare, măsura nu încalcă prevederile Constituției, întrucât „aceste drepturi nu sunt drepturi fundamentale și nu au aceeași protecție constituțională ca dreptul la salariu”.
- Referitor la majorarea normei didactice (de la 18 la 20 de ore/ săptămână), fără o compensare salarială, nu încalcă prevederile Constituției, întrucât „nu conduce la o creștere a numărului de ore/ săptămână corespunzătoare activității personalului didactic, ci se realizează în interiorul numărului total de ore de lucru prestate de personalul didactic de predare (40 ore/ săptămână)".
Sursa: Comunicat CCR, 22 iulie 2025
AUR a contestat la CCR ceea ce a numit „Legea austerității”, despre care a afirmat că este „toxică, profund nedreaptă și neconstituțională” și reprezintă „un abuz de putere comis cu cinism și dispreț față de români și principiile democrației autentice”.
Partidul a criticat utilizarea abuzivă a procedurii angajării răspunderii pentru a impune un pachet de măsuri fără o dezbatere parlamentară reală.
AUR a denunțat eliminarea facilităților pentru familiile cu copii, înghețarea salariilor, anularea compensațiilor legale, eșalonarea hotărârilor judecătorești definitive, considerate un atac asupra justiției și separației puterilor, precum și menținerea unui personal militar la niveluri financiare precare, în timp ce alți oficiali păstrează privilegii.
Partidul a avertizat că legea deschide calea unei guvernări autoritare, ignorând Constituția, drepturile cetățenești și autoritatea justiției.
Guvernul și-a asumat răspunderea pentru acest pachet de măsuri menit să reducă deficitul bugetar.
În replică, AUR a depus o moțiune de cenzură semnată de 131 de parlamentari de la AUR, POT, S.O.S. România și neafiliați. Moțiunea, prima împotriva Guvernului Bolojan de la instalarea sa, a fost respinsă pe 14 iulie.
După ce Curtea Constituțională a respins sesizarea AUR, pachetul de măsuri fiscale este validat și urmează să fie promulgat de președintele Nicușor Dan.
Primul pachet de măsuri fiscale are ca scop aducerea la buget a 10 miliarde de lei, iar printre măsuri sunt:
- creșterea TVA de la 1 august, de la 19% la 21%, cu excepția cărților, medicamentelor, alimentelor, lemnelor de foc, apei potabile și pentru irigații, la care TVA -ul adăugat va fi de 11%;
- plata contribuției de asigurări de sănătate de 10%, de către pensionarii care obțin venituri din pensii mai mari de 3.000 lei, de la 1 august;
- majorarea accizelor de la 1 august 2025, cu 10%, la produse din tutun prelucrat și produse care conțin tutun destinate inhalării fără ardere, alcool, băuturi alcoolice, carburanți și unele băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
