Pe scurt
- În iulie 2025, România avea puțin peste 1,3 milioane de funcționari publici – medici, polițiști, angajați în administrație etc.
- Este o scădere față de ianuarie, când au fost cei mai mulți angajați ai statului din ultimii 16 ani.
- Rămân, însă, cu peste 116.000 de bugetari mai mulți decât acum zece ani, deși populația a scăzut. Administrația locală și sănătatea au, fiecare, cu aproape 50.000 mai mulți salariați.
În primele șase luni din 2025, cheltuielile salariale ale statului au fost mai mari cu 10% decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Asta deși legea bugetului statului pe 2025 estimase o scădere a lor cu 5%, a explicat Ilie Bolojan, luni seara la Digi24.
„Pe primele șase luni de zile nu s-au luat aceste măsuri de scădere a costurilor cu salariile. Ba dimpotrivă: s-au dat niște dispense prin aprobarea a aproape 100 de memorandumuri prin care au fost exceptate de la desființarea posturilor vacante mai multe instituții și autorități. Practic, anvelopa de salarii a fost mai mare decât cea estimată inițial”, a mai spus Ilie Bolojan.
Cifrele Ministerului de Finanțe confirmă că aparatul bugetar a ajuns, în ultimele luni din 2024 și primele șapte luni din 2025 la un maxim al ultimilor aproape 20 de ani.
În iulie, cu aproape 9.000 de bugetari mai puțin decât în ianuarie
România a avut cei mai mulți bugetari în 2008 – aproape 1,4 milioane de angajați. În ianuarie 2025, aparatul administrativ număra peste 1,312 milioane de angajați, cei mai mulți din ultimii 16 ani.
Numărul lor a scăzut ușor până în iulie, când Ministerul Finanțelor a anunțat că sunt 1.303.563 de angajați ai statului.
De unde au plecat cei mai mulți oameni?
Ministerul Apărării a pierdut, în primele șapte luni din 2025, 5.000 de angajați.
Din unitățile sanitare finanțate de la bugetului de asigurări de sănătate au plecat 1.000 de oameni, la fel de la Secretariarul General al Guvernului. Din administrația locală au dispărut 1.265 funcționari.
Angajări s-au făcut la Ministerul Afacerilor Interne, care avea în iulie cu 2.261 mai mulți angajați ca în ianuarie.
Cei mai mulți angajați ai statului rămân în Educație – peste 308.000, Sănătate – 246.000, Ministerul de Interne – 127.000 și Ministerul Apărării – peste 76.000.
2025 vs. 2015 – 116. 000 de bugetari în plus
România a pierdut, în ultimii zece ani, aproape 840.000 de locuitori.
Aparatul administrativ, însă, a crescut constant. De la 1.187.217 în decembrie 2015, la 1.303.563, în iulie 2025. Cu peste 116.000 mai mulți.
În administrația locală lucrează acum cu aproape 50.000 de oameni mai mult decât în 2015. Și în Sănătate numărul de angajați a crescut tot cu atât.
Educația are cu peste 17.000 mai mulți angajați.
La Ministerul Apărării lucrează cu 1.700 mai multe persoane în 2025 față de 2015. Ministerul de Interne a pierdut în această perioadă 6.000 de salariați.
În Justiție sunt cu 800 de angajați mai mult anul acesta decât erau în 2015.
Reforma administrativă, blocată în Coaliție
Negocierile privind reforma administrativă au creat disensiuni în Coaliție, dar și între guvernanți și reprezentanții autorităților locale.
Procentul de tăieri propus de premier a fost respins de Partidul Social Democrat (PSD) și de administrațiile locale. S-a mers până la declarații despre schimbarea premierului în cazul în care nu renunță la ideea sa de reformă.
Îți mai recomandăm Ce primării au de tăiat cele mai multe posturi, adică până la o treime din angajați. Primar: Să îmi zică cineva cum să fac asta„Noi nu vrem să aruncăm România în criză. Noi nu vrem să plece Ilie Bolojan. Vrem doar să găsim mai multă flexibilitate pe nişte lucruri care sunt de bun simţ până la urmă şi pe care ni le dorim să le facem bine”, declara, pe 19 septembrie, primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, una dintre cele mai vocale oponente ale planurilor de reformă administrativă ale lui Ilie Bolojan.
Primărița din Craiova mai spunea atunci că dacă premierul Bolojan va demisiona – așa cum a amenințat de mai multe ori – „nu va fi nici o criză în Coaliţie”.
„Este un protocol semnat pentru un an şi jumătate: este PNL-ul cel care desemnează primul ministru, deci PNL-ul va fi invitat ca să-şi desemneze imediat un prim ministru care să îşi asume responsabilitatea guvernării.”
Marți, Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-ministrului, a convocat angajații din aparatul de lucru al Guvernului la Palatul Victoria pentru a discuta despre reorganizarea instituției, scrie gandul.info.
Președintele Sindicatului din Aparatul de Lucru al Guvernului, Noni Iordache, a declarat, după întâlnirea cu Mihai Jurca, că propunerea de reducere de personal la Cancelaria prim-ministrului a fost de 40%.
„E nevoie de mai mult decât de o tăiare procentuală”
„În comuna mea natală, în Argeș, înainte de 1989 primăria avea patru angajați: primarul ales și încă trei persoane din aparatul administrativ-tehnic. Astăzi, cred că sunt vreo 10–12 oameni la primărie, deși populația s-a redus – mulți au migrat, copiii au mers la oraș, unii au plecat din țară, s-au mai născut câțiva copii, dar nu mulți – iar serviciile publice nu s-au îmbunătățit semnificativ”, spune pentru Europa Liberă, Adrian Bența, analist economic.
„Am întrebat un prieten care a lucrat în administrația publică locală și mi-a spus: «Să știi că nu taie frunză la câini. Muncesc de le sar capacele, dar fac o muncă birocratică, fără sens: hârtii peste hârtii, cereri peste cereri»”.
E nevoie de o reformă mai profundă decât doar o tăiere procentuală a posturilor, crede specialistul.
„E nevoie să reducem birocrația, să încurajăm munca, să regândim sistemul de ajutoare sociale”, explică el.
Și e nevoie de o reformă administrativă. „Fără o reformă administrativă reală, nu se va rezolva nimic. Dacă ai zece comune cu câte 50, 100 sau 300 de locuitori, trebuie să le comasezi și să reduci personalul”, spune Adrian Bența.
Iar acest tip de reformă trebuie completată cu un program de sprijin pentru întreprinderile mici, crede specialistul. Care să absoarbă forța de muncă disponibilizată.
„Altfel, rezolvi o problemă și creezi alta, creezi tensiuni”, mai spune Adrian Bența.
Recunoaște, însă, că o astfel de reformă structurală a țării nu e ușor de făcut.
„Problema e că populația trebuie pregătită pentru astfel de schimbări, nu doar prin ordonanțe sau legi. Trebuie explicat că e în beneficiul lor. Altfel, reacțiile vor fi negative, primarii vor rămâne populari și nu se va schimba nimic”, concluzionează Adrian Bența.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.