Președintele Nicușor Dan a contestat joi la Curtea Constituțională legea prin care se înăspresc pedepsele pentru constituirea unei organizații cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob și pentru aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup pe motiv de neconstituționalitate.
Inițiatorul legii, deputatul Silviu Vexler, președinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti în Parlament, a declarat că returnează „Ordinul Naţional pentru Merit” în semn de protest.
În același timp, mai mulți istorici și reprezentanți ai societății civile spun că gestul președintelui este de neînțeles, în condițiile în care România a admis în anii 2000 numai după mari eforturi ale istoricilor și ale comunităților evreiești participarea la Holocaust în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
***
Legea care a ajuns la promulgare la Palatul Cotroceni este de fapt cea de adoptare a Ordonanței de urgență nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război și de modificare a Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.
Noutatea adusă de legea adoptată la începutul lunii iunie 2025 de Parlament este că în lista de doctrine interzise sub rezerva sancțiunilor penale apar și organizațiile cu caracter legionar.
Președintele Nicușor Dan a trimis legea la CCR pe motiv că mai multe articole ar fi neconstituționale.
El argumentează că, deși legea prevede interzicerea materialelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, noțiunile sunt neclare.
Inclusiv sintagma „organizație cu caracter legionar” este neclară, consideră președintele.
În motivele sesizării de neconstituționalitate, Nicușor Dan arată că „societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autoritățile statului este la cote reduse, și orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități”.
Președintele României invocă lipsa de claritate prevăzută în lege a noțiuniilor de legionar și de fascist. În opinia sa, acest fapt poate lăsa loc de interpretări arbitrare și poate duce la abuzuri.
Nicușor Dan susține că întrucât legea prevede închisoare de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, și interzicerea unor drepturi, adică aplicarea ei poate avea urmări semnificative asupra vieții unei persoane, forma actuală „poate să determine riscuri importante față de libertatea individului și celelalte garanții procesuale asociate dreptului la un proces echitabil”.
Un al argument al președintelui Nicușor Dan este că în contextul unei asemenea legi tulburi, inclusiv poetul național Mihai Eminescu ar putea să fie încadrat la autori antisemiți, date fiind unele din scrierile și poeziile lui.
Actualizare 14 iulie 2025 – ora 12.00. Întrebat la o conferință de presă luni despre trimiterea legii extremismului la CCR, președintele Nicușor Dan a susținut că a trimis legea judecătorilor Curții Constituționale pentru că e neclară.
„Să întrebăm parchetul ce s-a întâmplat cu zecile de amenințări primite de jurnaliști în noiembrie sau ce s-a întâmplat cu amenințările la adresa domnului Vexler.
Dacă ne uităm la conținutul legii, o să vedeți că sunt niște chestiuni extrem de neclare. În Făgăraș există o asociație care se ocupă de promovarea rezistenței din Munții Făgăraș.
Între membrii rezistenței sunt câteva persoane care în trecut au făcut parte din Mișcarea Legionară. Această asociație are sau nu caracter legionar? Pentru că legea nu ne spune.
Legea spune că dacă faci o organizație cu caracter legionar trebuie să faci pușcărie. Eu cred că nu. Eu cred că e legitim să faci o organizație care să promoveze rezistența anticomunistă din munții Făgăraș. Legea trebuie să fie foarte clară”, a declarat Nicușor Dan.
****
Europa Liberă a scris în repetate rânduri despre lipsa de acțiune a autorităților statului, în ciuda existenței OUG nr. 31/2002, pentru manifestările publice antisemite.
Îți mai recomandăm Parchetul General promite combaterea legionarismului, fără să explice de ce și-a schimbat punctul de vedere în ultima lunăDe exemplu, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a făcut mai multe sesizări pentru manifestarea anuală de la Tâncăbești din 2020, din 2022, 2023, în care Corneliu Zelea Codreanu, fostul lider al Gărzii de Fier, era omagiat public, dar parchetele nu au soluționat aceste sesizări.
Sunt foarte puține cazuri în care cei care fac propagandă legionară și au mesaje antisemite sunt trimiși în judecată.
Cazul cu cea mai mare rezonanță înregistrat recent este cel al fostului candidat la funcția de președinte al României, Călin Georgescu.
Acesta a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 pentru că, în perioada 16 iunie 2020 - 16 mai 2025, a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii și doctrine fasciste, legionare și xenofobe, după cum a scris Europa Liberă.
Acuzațiile, formulate de procurori la începutul anului, au stat oferit publicului o altă serie de argumente pe lângă cele oferite de CCR și BEC, pentru interzicerea noii candidaturi a lui Călin Georgescu la Președinție, la alegerile din mai 2025.
Reamintim, argumentele cu care Curtea Constituțională a cerut Biroului Electoral Central, în martie 2025, să ia în considerare motivele anulării alegerilor prezidențiale din noiembrie/ decembrie 2024, la analiza noii candidaturi a lui Călin Georgescu vizau concepțiile antidemocratice ale acestuia, vehiculate online. Mai precis, în decembrie 2024, judecătorii CCR au susținut că Georgescu a fost beneficiarul unei campanii electorale disproporționate și agresive care a distorsionat în asemenea măsură procesul electoral încât a fost nevoie ca el să fie reluat integral.
Îți mai recomandăm De ce un tricou cu Zelea Codreanu te poate trimite la pușcărie, dar apologia faptelor sale, nuCascada de informații legate de neolegionarism, recrudescența extremismului de dreapta, existența unor tabere pentru copii și tineri de factură neolegionară în România secolului 21, toate vehiculate în primăvara lui 2025, pe scena publică, în detrimentul lui Călin Georgescu, dar și în favoarea taberei politice pro-occidentale, a readus în dezbaterea publică vechi probleme nerezolvate ale societății românești.
Din diferite cauze, majoritatea legate de dictatura comunistă (1945-1989)și de tranziția sinuoasă (1989-NATO 2004/ UE 2007), mulți observatori, politologi și istorici constantă că nici până azi, România nu s-a împăcat cu trecutul nici în privința alianței cu Hitler în anii 1940-1944, nici în privința ocupației sovietice care a urmat (1944-1958) care a dus la comunizarea forțată a țării.
Or, una din formele cele mai agresive de anihilare a opoziției masive a românilor la comunism erau acuzațiile false de fascism, mai exact acuzația falsă de a fi făcut parte sau de a fi fost simpatizant al Mișcării Legionare sau, pur și simplu, fascist.
Fiind ușor de înțeles în Occident, acuzația de fascism devenise la finalul anilor '40 și '50 ștampila perfectă, dar de multe ori falsă pentru orice „dușman de clasă”, adică membrii ai elitelor politice, intelectuale, economice, etc.
România și-a asumat în 2003 oficial participarea la Holocaust, adică complicitatea la politicile criminale ale Germaniei naziste de ucidere în masă a evreilor.
Nu toate acuzațiile de fascism din anii 1945-1946 ale ocupanților sovietici și ale marionetelor lor românești erau false.
Din nefericire, prea multe dintre ele erau adevărate. Numărul victimelor este de circa 300.000. Este vorba despre deportări în Transnistria, pogromul de la Iași, zeci și zeci de mii de evacuări forțate din case, execuții sumare, după cum arată raportul Institutului Holocaustului Yad Vashem de la Ierusalim cu privire la România.
„În total, în timpul pogromului de la Iaşi, au fost ucişi 14.850 de evrei. SSI-ul românesc a făcut cunoscut că 13.266 de evrei au murit,103 în timp ce cifra avansată de Comunitatea evreiască era de 14.850104. In august 1942, armata de la Iaşi care recruta forţă de muncă a raportat că nu a găsit 13.868 evrei” (raportul Yad Vashem, p. 24).
„Dintr-un convoi de peste 25.000 de evrei mai puţin de 13.000 au supravieţuit, aceştia fiind închişi în lagărul de la Vertujeni” (raportul Yad Vashem, p.36, (deportații în Transnistria formau convoaie, nu erau transportați cu trenurile, victimele cu bătrâni, copii, bolnavi, erau obligate să meargă pe jos. n.r.), )
Mulți istorici arată că, și în ipoteza unei Românii libere după cel de-al Doilea Război Mondial, execuția mareșalului Ion Antonescu ar fi avut loc, dar probabil în urma unui proces de tip Nuremberg, nu a unui simulacru de proces, după aproape doi ani de închisoare la Moscova.
Or, în condițiile tensiunilor accentuate din campaniile electorale din toamna lui 2024 și din aprilie 2025, gestul președintelui Nicușor Dan de a trimite la Curtea Constituțională modificarea legii care pedepsește promovarea și asocierea cu organizații de extremă dreaptă, a provocat nedumeriri și critici.
Deputatul care a inițiat schimbarea legii, Silviu Vexler, a declarat că returnează Ordinul Național pentru Merit primit din partea statului român și spune că gestul președintelui Nicușor Dan va fi unul „de încurajare a promovării în continuare a ideologiei legionare, a conducătorilor organizațiilor extremiste, inevitabil, a antisemitismului și a tuturor formelor de extremism”.
Europa Liberă a stat de vorbă cu cercetători și istorici care se ocupă îndeaproape de problematica Holocaustului, a negării răului și crimelor legionare. Ei spun că gestul președintelui Nicușor Dan i-a surprins negativ.
Institutul Ellie Wiesel: Pe Eminescu nu l-a încadrat nimeni în vreo mișcăre extremistă a sec. XX
Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, spune că nu OUG 31/2002 produce sau întreține polarizarea socială, așa cum argumentează Nicușor Dan, ci neaplicarea ei „prin aceea că extrema dreaptă s-a mișcat liber și a expandat”.
Alexandru Florian arată că Nicușor Dan, dacă avea unele sugestii, putea să retrimită legea pentru a fi modificată în Parlament, dar a ales să o trimită la CCR, ceea ce are un impact puternic.
„În plus, Mihai Eminescu a publicat în presa conservatoare a vremii, la timpul respectiv, articole vădit antisemite, deci mesaje antisemite. Dar acest proiect legislativ, care în fapt modifică ordonanța de urgență numărul 31 din 2002, nu are nicio legătură cu Mihai Eminescu”, a spus Alexandru Florian.
„Pentru că Mihai Eminescu nu se încadrează, nu s-a încadrat și nu l-a încadrat nimeni niciodată, nici din punct de vedere al analizei culturale sau a istoriografie culturii și a jurnalistice în România ca aparținând la vreo mișcare extremistă a secolului XX, că nici nu avea cum”, completează Alexandru Florian.
Îți mai recomandăm Președintele a atacat la CCR legea care interzice organizațiile legionare și cultul persoanelor vinovate de genocidDirectorul de la „Elie Wiesel” susține că modul în care președintele definește contextul social actual este artificial sau prost înțeles și că nu are nimic de-a face cu polarizarea societății.
„Se vorbește în primul paragraf că România de astăzi ar fi un stat polarizat ca urmare a anului electoral. Eu pot să vă spun că această lege nu pleacă nici de la faptul că România este polarizată astăzi din punct de vedere al opiniilor politice, așa cum s-a văzut în anul electoral 2024-2025, pentru că această lege există din anul 2002”, spune Alexandru Florian.
El afirmă că „scopul acestei legi inițiate în 2002 a fost acela de a încerca crearea unui cadru legislativ prin care să se diminueze acțiunile extremei drepte din România în ceea ce privește atât mesajele, cât și posibile acțiuni, în sensul de acțiuni violente sau de a preveni agresivitatea. De aceea și este o lege cu caracter cu caracter penal”, spune Alexandru Florian.
„Mai mult decât atât, negarea Holocaustului, de exemplu, este clar definită în decizii CEDO ca fiind o acțiune care trebuie sancționată penal”, mai argumentează Florian.
Istoricul A. Cioflâncă: Este dezangajarea statului în combaterea antisemitismului
Istoric și cercetător al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” și șef al Institutului pentru Istoria Evreilor din România, Adrian Cioflâncă, spune că mutarea din partea lui Nicușor Dan a fost o surpriză, o dată pentru lipsa de consultare cu instituțiile și experții implicați, și apoi pentru lipsa de transparență.
„Din ceea ce a transmis public Administrația Prezidențială nu am aflat o motivație solidă și istorică și juridică pentru a considera că e justificat această sesizare”, spune Adrian Cioflâncă.
Istoricul consideră că gestul președintelui Dan transmite mesaj de dezangajare față de instituțiile implicate în aplicare acestei legii.
„În condițiile în care România a fost al doilea stat după Germania conform aprecierilor lui Raul Hilberg și a altor istorici în bilanțul sordid al Holocausului. România era considerată de Hannah Arendt cea mai antisemită țară în perioada interbelică din Europa.
În condițiile în care la recentele alegeri am avut o problemă extraordinară cu extremismul care a amenințat practic tot sistemul politic și democratic, deci având toate lucrurile astea, este clar că legea asta trebuia lăsată la locul ei”, apreciază Cioflâncă.
Istoricul specializat în istoria Holocaustului mai spune că „ceea ce trebuie îmbunătățit în primul rând era educația și reacția statului în aplicarea legii”.
„Pentru că aici, am constatat că e o problemă. Statul nici nu știe să aplice legea și nici nu are o voință politică și judiciară suficientă pentru a vedea cum funcționează în mod real această această lege”, a mai spus Adrian Cioflâncă.
E de precizat că datele Institutului Yad Vashem de la Ierusalim, a Muzeelor Holocaustului de la Washington și Berlin documentează șase milioane de victime ale politicilor deliberate de ucidere în masă a evreilor.
Datele privind România, nedocumentate până la capăt, privesc pogromul de la Iași din iunie 1941 soldat cu circa 4.000 de victime, inclusiv copii și bătrâni, atrocitățile contra populației evreiești din Odesa cu zeci de mii de victime, și deportările din nordul Moldovei, Bucovina și Basarabia a populației evreiești în Transnistria, teritoriu anexat de România, aliată cu Germania nazistă, în 1941, unde a instalat lagăre de concentrare. În aceste lagăre, moartea venea din extenuare, frig, foame, oboseală, condiții insalubre, spânzurătoare și împușcare. Numărul de victime urcă de 150.000 la 300.000 de morți, în funcție de sursele citate.
Din punct de vedere politic și mediatic, participarea României la Holocaust a fost o temă expusă sistematic, inclusiv în străinătate, de primele guverne comuniste ale României. Ocupanții sovietici și comuniștii români având interesul de a acuza vechea conducere a țării de cât mai multe.
Că pe sovietici/ comuniști nu îi interesa adevărul istoric, ci că s-au folosit inițial de suferințele victimelor, se vede inclusiv din faptul că de îndată ce comunismul a fost instalat solid la putere, manualul de istorie a lui Mihai Roller nici măcar nu îi mai menționa pe evrei (mulți sau puțini) ca victime ale fascismului. Manualul de istorie din vremea primului dictator comunist, Gh. Gheorghiu Dej, vorbea despre multele victime ale luptei de clasă, fascismul fiind în viziunea propagandistului și al regimului pe care îl promova, expresia capitalismului, explică raportul final al Institutului Ellie Wissel, prezentat președintelui Iliescu în 2004 și asumat de România.
Motive politice și strategice la nivel internațional au amânat până în anii '80, când dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu a căzut, în sfârșit, în disgrația Occidentului, recunoașterea meritelor Reginei Elena, mama Regelui Mihai și sfătuitoarea lui, la oprirea deportărilor în Transnitria în 1942, trimiterea de alimente și medicamente celor deportați deja și repatriarea copiilor orfani.
Regina Elena, sprijinită de patriarhul ortodox Nicodim și în permanent contact cu rabinul Șafran, a insistat pe lângă „Conducătorul Statului”, generalul Ion Antonescu, ca respectivele repatrieri și trimiterile de ajutoare chiar să se întâmple, fără să ia în seamă amenințările SS și faptul că Regina intrase în vizorul lui Adolf Eichmann personal și avea motive să se teamă pentru viața ei.
Îți mai recomandăm Mama care a oprit Holocaustul în România. Regina Elena sau cum să rămâi om când lumea înnebunește„E o poziționare politică pe o temă atât de sensibilă”
Istoricul Mihai Demetriade califică gestul președintelui ca o declarație politică, iar președintele nu a ales să exercite o clauză de prudență într-un subiect sensibil.
„Nici nu ai cum să o vezi altfel. E puțin straniu pentru un înalt funcționar al statului să aibă o poziționare politică pe o temă atât de sensibilă și care are un background traumatic dintre cele mai grave în România.”
Mihai Demetriade spune că România a făcut „eforturi imense din 1990 încoace, cu instituții care s-au implicat, cu istorici care au scris și crearea unor instituții care se ocupă de memoria și de avertizarea în legătură cu crimele fasciste autohtone sau de complicitățile cu sau de crimele antisemite pe teritoriul României”.
Istoricul a observat că, în sesizarea sa, președintele Dan nu face o analiză tehnică.
„În primul rând, acuză ordonanța de urgență 31 din 2002, nu doar solicitările de modificare, ci fondul ordonanței, de inexactitate a prezenței unor termeni”, afirmă Mihai Demetriade.
„Ce vreau eu să spun este că acei termeni, de pildă legionar, fascist, naționalism-extremist existau deja în corpul ordonanței înainte de modificările propuse de domnul Silviu Wexler.”
„Această ordonanță a funcționat și înainte de 2024 foarte bine. Adică au fost judecători, au fost procurori care au înțeles foarte bine ce înseamnă legionar și ce înseamnă fascist”, spune Mihai Demetriade, care subliniază că, de fapt, problema este că prea puțini procurori au înțeles acest lucru în ciuda multor incidente semnalate de Institutul Elie Wiesel către Parchet.
„Dar asta nu e vina OUG, e vina a lipsei culturii istorice și a lipsei culturi etice a multor oameni din sistemul judiciar. Nu putem să spunem că avem un text legislativ inexact, imprecis, ambiguu, iar prin urmare, iată, instanțele nu funcționează din cauza acestei imprecizii”, arată istoricul Demetriade.
Îți mai recomandăm Marcă legionară înscrisă la OSIM. Semnul creat de un internaut antisemit este asumat de o fundație înființată de foști generali de armatăIstoricul spune că prin aducerea între argumentele președintelui a scrierilor lui Mihai Eminescu, Nicușor Dan nu face decât să trateze manifestările antisemite sau legionare ca fiind mai degrabă delicte de opinie.
„Cu alte cuvinte, ele nu ascund o gravitate pe care noi - societatea civilă - o observăm și o sancționăm, ci sunt niște derapaje care nu merită să fie neapărat sancționate printr-un text de lege. De fapt, toată munca, toate eforturile statului până în 2025 în materia asta, care nu sunt puține, sunt puse sub un con de umbră”, apreciază Mihai Demetriade.
Istoricul concluzionează că, în opinia sa, gestul președintelui Dan „este unul dintre cele mai grave gesturi de relativizare și de trivializare a memoriei Holocaustului din perspectiva mea”.
CCR a respins sesizarea de neconstituționalitate a POT/AUR/SOS pentru aceeași lege sesizată de Nicușor Dan
După ce proiectul de lege a fost adoptat la începutul lunii iunie în Parlament, partidele suveraniste din Parlament au atacat legea la CCR pe motiv de neconstituționalitate.
Joi, 10 iulie, CCR a respins sesizarea POT, SOS și AUR pe motiv că nu îngrădește libertatea de exprimare, așa cum au argumentat partidele.
Președinta POT, Anamaria Gavrilă, a făcut scandal în plenul Parlamentului atunci când a fost votată legea care întărește combaterea extremismului în online.
„Cum poți tu, societate, să spui că un om trebuie să meargă la închisoare pentru că s-a exprimat? Ce fel de societate suntem noi când numești cel puțin 5,3 milioane de români extremiști și continui și nu te lași? Ce faci tu? Vii cu încă o lege care bagă oamenii la puşcărie pentru că s-au exprimat liber în public?”, a declarat șefa POT.
Îți mai recomandăm Fostul candidat la președinție Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru propagandă legionarăEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI