Fostul șef al NATO, Jens Stoltenberg, spune că mai multe arme pentru Kiev vor „schimba calculele lui Putin”

Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, afirmă că modalitatea de a schimba părerea președintelui rus Vladimir Putin și de a-l aduce la masa negocierilor pentru a pune capăt războiului din Ucraina este intensificarea ajutorului militar acordat Kievului.

Într-un interviu acordat RFE/RL pe 7 noiembrie, Stoltenberg, care a condus alianța timp de un deceniu, până în octombrie 2024, a declarat că, în ciuda sprijinului „fără precedent”, unele țări NATO nu fac tot ce ar trebui pentru a sprijini Kievul.

Deși a spus că nu va „face pe nimeni de rușine”, el a recunoscut că acest lucru este „discutat intern între aliații NATO”.

Comentariile sale vin pe fondul stagnării eforturilor diplomatice conduse de SUA pentru a convinge Rusia să accepte un armistițiu în Ucraina, unde a lansat o invazie la scară largă în februarie 2022.

Stoltenberg, care era șeful NATO la momentul lansării invaziei și este în prezent ministrul de Finanțe al Norvegiei, a declarat că Putin încă crede că poate câștiga mai mult pe câmpul de luptă decât la masa negocierilor, ceea ce înseamnă că trebuie determinat să vină la negocieri.

„Nu cred că putem schimba părerea lui Putin. Scopul său este să controleze Ucraina. Dar cred că putem schimba calculele lui Putin”, a spus el.

„Și putem face asta prin a intensifica eforturile, oferind mai mult sprijin militar Ucrainei, astfel încât Putin să realizeze că nu va câștiga pe câmpul de luptă.”

Îți mai recomandăm Parlamentari democrați și republicani critică Pentagonul pentru reducerea trupelor SUA din România și solicită „reconsiderarea deciziei”

Conform cifrelor analizate de Institutul Kiel din Germania, statele membre NATO au oferit ajutor în valoare de aproximativ 291 de miliarde de euro (336 de miliarde de dolari) Ucrainei între ianuarie 2022 și august 2025.

Acestea au inclus provizii militare precum sisteme de apărare antirachetă Patriot, tancuri, artilerie și avioane de vânătoare, precum și rachete de croazieră britanice și franceze Storm Shadow/SCALP.

Însă nu a existat niciun nou pachet major de ajutor militar american de când Donald Trump și-a început al doilea mandat de președinte al SUA în ianuarie, iar țările europene nu au reușit să preia responsabilitatea.

„Putem fi întotdeauna de acord că este posibil să facem mai mult”, a spus Stoltenberg.

„Problema este că nu toți aliații fac atât cât ar trebui... Nu voi da nume și noi voi face acuzații, în parte pentru că nu cred că aceasta este abordarea corectă. Știu că acesta este un lucru care se discută intern între aliații NATO”, a adăugat el.

Stoltenberg a subliniat, de asemenea, că, de când a preluat funcția de ministru în februarie anul acesta, Norvegia a anunțat că își va tripla nivelul ajutorului acordat Ucrainei, ajungând la 7 miliarde de euro anual.

„Aproape nicio altă țară, dacă există vreuna, nu oferă mai mult sprijin Ucrainei, măsurat în raport cu PIB-ul pe cap de locuitor”, a spus el.

Amenințarea Chinei

În timp ce Ucraina reprezintă un test cheie pentru hotărârea NATO, Stoltenberg a remarcat provocările mai ample cu care se confruntă alianța - mai presus de toate „China, dimensiunea Chinei, economia și progresele tehnologice ale acesteia”.

Remarcând rolul Chinei ca „principal factor determinant” al războiului Rusiei în Ucraina, prin sprijinul său economic pentru Moscova, el a spus că acest context mai larg a fost un factor puternic care a menținut unitatea alianței NATO.

„Se pun întrebări de ambele părți ale Atlanticului [cu privire la] dacă vom continua să fim împreună. Dar cred că vom face acest lucru”, a spus el, subliniind puterea economică combinată a Europei și a Statelor Unite și rețeaua lor globală comună de aliați.

Rolul Washingtonului în apărarea militară a Europei este fundamental. Dar Stoltenberg a spus că apărarea reciprocă nu este o stradă cu sens unic.

Dincolo de granița cu Norvegia, a spus el, „avem Peninsula Kola [în Rusia] și acolo avem cea mai mare concentrație de arme nucleare din lume: pe submarine, bombardiere strategice, rachete... îndreptate spre Statele Unite.”

„Dar, desigur, cu capacitățile norvegiene, cu capacitățile altor țări europene, suntem în stare să urmărim submarinele, să urmărim activitățile de partea rusă. Și asta face ca SUA să fie mai sigure”, a spus el.

Mai multe reduceri ale trupelor americane din Europa?

Totuși, tensiunile din cadrul alianței sunt bine știute.

De când Trump și-a reluat mandatul, el a sporit presiunea asupra altor state membre pentru a crește bugetele militare. Acest lucru a dus la un acord la summitul alianței de la Haga, în iunie, pentru a crește cheltuielile pentru apărare din fiecare țară la 5% din producția economică.

„Ne asumam mult mai mult decât ne revenea. Era destul de nedrept, de fapt”, a declarat Trump la momentul respectiv. Dar aceste noi obiective trebuie totuși îndeplinite.

Între timp, se așteaptă ca o revizuire a Pentagonului să ducă la reduceri ale forțelor americane din Europa, în timp ce Washingtonul își continuă reorientarea către Asia. Luna trecută, s-a aflat că Statele Unite au decis să își reducă semnificativ numărul trupelor din România.

Îți mai recomandăm Șeful Pentagonului: Vor rămâne trupe în România, dar există unele schimbări

Stoltenberg nu a precizat dacă se așteaptă la reduceri suplimentare.

„Dar cred în continuare că trebuie să fim pregătiți”, a spus el, adăugând că, atâta timp cât lucrurile sunt gestionate „într-un mod coordonat”, Europa ar putea face față unei prezențe americane diminuate.

„Și am văzut cum aliații europeni din ultimii ani au început cu adevărat să investească mai mult în apărare.

„Ceea ce este important este ca SUA să rămână angajate cu garanțiile de securitate”, a spus el, referindu-se la Articolul 5 al NATO, conform căruia un atac asupra unuia este considerat un atac asupra tuturor.

„O alianță NATO puternică este bună pentru Europa. Pentru mine, asta este evident", a adăugat Stoltenberg. „Dar o NATO puternică este bună și pentru Statele Unite.”

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.