Într-o scrisoare deschisă adresată conducerii României – președintelui, prim-ministrului, Ministrului Apărării și membrilor CSAT – organizația solicită „apărarea reală la graniță, nu abandonarea la porți interioare”.
Documentul critică accentul pus de oficialii militari pe așa-numita „Poartă a Focșanilor”, o veche linie defensivă concepută în secolul al XIX-lea.
„Privind dinspre București, Moldova se află dincolo de Poarta Focșanilor”, ceea ce înseamnă că, în caz de conflict, teritoriul dintre Prut și Focșani ar fi lăsat pradă inamicului, susțin semnatarii scrisorii.
„Un asemenea accent transmite disponibilitatea României de a nu se angaja, încă de la Prut, cu toate resursele”, mai arată documentul.
Autorii apelului spun că adevărata linie de apărare estică a țării trebuie să fie granița României de pe Prut.
„Focalizarea pe zona Focșani evidențiază că Bucureștiul nu consideră apărarea regiunii Moldova o chestiune existențială pentru statul român”, se mai arată în document.
Mesajul MDM vine și ca replică la declarațiile generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, care a vorbit recent la Euronews despre așa-numita „Poartă a Focșanilor” ca despre o vulnerabilitate defensivă a României.
„Pe ce considerente se susține alegerea de a apăra «mai bine» Poarta și nu întreaga Moldovă, așadar pe frontiera de pe Prut? Limitarea intervenției la «Poartă» pune, prin definiție, întreaga Moldovă într-o poziție strategică inferioară față de restul țării, fiind situată dincolo de Poartă și, astfel, neacoperită de același grad de protecție”, afirmă semnatarii scrisorii.
Moldova este neglijată din punct de vedere militar.
Documentul insistă că, în ciuda declarațiilor publice privind apărarea întregii țări, Moldova este lăsată descoperită militar.
„Asigurările verbale despre întărirea apărării regiunii de est contrastează cu realitățile operative de pe teren. Reamintim – pe baza surselor deschise – că Moldova dispune de extrem de puține mijloace de apărare, deși se află în prima linie, în cazul unui atac dinspre est”, mai arată documentul.
Autorii scrisorii amintesc că în regiune există doar o mare unitate, Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt”, cu sediul la Iași, dar chiar și aceasta este subordonată unei divizii din Cluj.
„Că Moldova este neglijată din punct de vedere militar se vede și din faptul că manevrele majore ale Armatei României – inclusiv cele cu Aliații – nu se desfășoară în Moldova”, se mai arată în text.
Autorii mai semnalează lipsa, în regiunea Moldova, a bazelor NATO, a investițiilor în industria de apărare și întârzierea infrastructurii critice.
„Realizarea Autostrăzii A8 este incertă în integralitatea ei, ceea ce accentuează percepția că Moldova este o regiune sacrificabilă în caz de necesitate”.
Îți mai recomandăm Șeful Armatei Române, Gheorghiță Vlad: România poate face față unui atac rusesc. Amenințarea reală vine din războiul cognitivDincolo de viziunea strategică, MDM critică statul român și din punct de vedere moral.
„Din punct de vedere moral, aceasta este o gândire incorectă față de românii moldoveni, care se simt abandonați. Nu trebuie să mai fie un «dincolo» și un «dincoace» de Poarta Focșanilor. Un stat cu cetățeni egali nu își poate ierarhiza regiunile în funcție de interesele centrului.”
Solicitările Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei formulează în scrisoare adresată oficialilor români mai multe cerințe care să corecteze problemele semnalate.
- sporirea prezenței Armatei României în Moldova, prin noi mari unități militare;
- crearea unui comandament de divizie la Iași;
- instalarea de sisteme Patriot pentru apărarea localităților;
- stabilirea unei baze NATO în Moldova centrală sau de nord;
- investiții în industria de apărare din regiune;
- construirea cu prioritate a Autostrăzii A8, esențială și din punct de vedere strategic.
„Luarea în considerare a acestor cerințe va fi un semnal ferm că statul român își tratează în mod egal regiunile și cetățenii”, arată semnatarii scrisorii.
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM) este o organizație non-guvernamentală regională activă în mai multe județe din estul României, precum Bacău, Botoșani, Galați, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui și Vrancea.
Organizația militează pentru introducerea problemelor și priorităților Moldovei pe agenda națională, deblocarea investițiilor majore în infrastructură, echitate în alocarea resurselor din bugetul central, eficientizare administrativă și fiscală prin descentralizare și regionalizare.
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei este condusă de un consiliu director, în frunte cu președintele Dorin Dobrincu, istoric și cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași.
Îți mai recomandăm Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, după anunțul autorităților privind problemele de finanțare a A8: Moldova este tratată ca o periferieEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.