Miniștrii UE urmează să aprobe sancțiunile împotriva „destabilizatorilor” din Moldova

Regimul de sancțiuni a fost adoptat pentru prima dată în 2023, în încercarea de a proteja Chișinăul de încercările Moscovei de a recâștiga controlul politic asupra țării.

Până în prezent, 16 persoane și două organizații sunt pe lista neagră, în special oligarhii fugari Vlad Plahotniuc și Ilan Șor, ambii fugiți din Moldova.

Noua listă, consultată de RFE/RL, cuprinde șapte persoane și trei entități – toate legate într-un fel sau altul de Șor.

Șor, care se află în Rusia și pe care poliția moldoveană îl consideră responsabil pentru o schemă de cumpărare de voturi anul trecut – care a fost aproape de a influența referendumul privind viitoarea aderare la UE – a fost o figură-cheie în scandalul fraudelor bancare de acum un deceniu. Atunci, aproape un miliard de dolari au fost transferați din băncile moldovenești pentru împrumuturi care au rămas neplătite.

Partidul lui politic, ȘOR, a fost scos în afara legii în 2023, dar un an mai târziu Ilan Șor a lansat de la Moscova un nou bloc politic numit Victoria/Pobeda, care este una dintre cele trei entități propuse pentru sancționare de UE.

Textul oficial al sancțiunii menționează că „Blocul politic Victoria/Pobeda a fost implicat în răspândirea de informații false și în scheme de cumpărare de voturi” atât în timpul referendumului de anul trecut, cât și al alegerilor prezidențiale care au readus-o în funcție pe președinta pro-UE Maia Sandu.

Compania lui Șor, A7, este de asemenea pe listă.

Descrisă de Bruxelles drept o firmă „înființată de Ilan Șor, împreună cu mai multe companii financiare din Moscova, în parteneriat cu entități de stat ruse”, este acuzată că a fost vehiculul folosit de acesta pentru a cumpăra voturi.

Transferuri financiare transfrontaliere

A7 a fost, de asemenea, acuzată că a contribuit la facilitarea transferurilor financiare transfrontaliere pentru clienții ruși, în ciuda sancțiunilor occidentale.

A treia entitate de pe listă este „Centrul Cultural Educațional din Moldova” care, potrivit UE, distribuia vouchere gratuite alegătorilor transportați la o secție de votare din Moscova, „promovând în același timp programul de propagandă «Cardul cetățeanului Republicii Moldova în Federația Rusă»”.

Aceasta a fost, potrivit blocului, o altă activitate în spatele căreia s-au aflat Șor și asociații săi.

Persoanele de pe listă, de asemenea, par a fi legate de Șor.

Alexandru Beșchieru este liderul partidului politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, care este unul dintre succesorii partidului ȘOR și se află acum sub umbrela blocului politic Victoria/Pobeda.

Victoria Furtună, liderul partidului Moldova Mare, este o altă persoană care ar fi beneficiat de patronajul lui Șor.

Deputații moldoveni Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, ambii din partidul Renastere (Renașterea), care este perceput ca fiind un alt succesor al partidului ȘOR, sunt, de asemenea, propuși pentru lista neagră.

Cele două persoane au fost condamnate la începutul acestui an la 12 și, respectiv, șase ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a partidelor politice. Ambii au dispărut după condamnarea lor, autoritățile de la Chișinău crezând că în prezent se ascund în regiunea separatistă Transnistria.

Liderul Partidului Renașterea, Natalia Parasca, este, de asemenea, inclusă în documentul UE, blocul subliniind că ea este membră a consiliului de administrație al entității Evrazia, deja sancționată, care, potrivit dosarelor, este „implicată activ în schemele de finanțare ilegală” a lui Șor.

Vadim Grozavu, liderul Partidului Victoria, și Alexei Lungu, care conduce Partidul Șansa, urmează, de asemenea, să fie incluși pe lista neagră.

Primarul Chișinăului nu este inclus

Sancțiunile UE nu îl includ însă pe primarul Chișinăului, Ion Ceban.

A existat o confuzie pe 9 iulie, când Ministerul român de Externe a anunțat pe site-ul său că, din motive de securitate națională, Bucureștiul i-a interzis intrarea în România.

Măsura include, de asemenea, o interdicție de acces în spațiul Schengen, care cuprinde majoritatea țărilor UE, precum și țări din afara UE, precum Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

Ceban va fi inclus în Sistemul de Informații Schengen (SIS), care este o bază de date a spațiului Schengen utilizată pentru schimbul de informații privind gestionarea și securitatea frontierelor.

Această măsură nu reprezintă însă o interdicție totală, deoarece fiecare capitală europeană în parte poate submina interdicția României prin eliberarea unei vize pentru țara sa sau pur și simplu permițându-i intrarea.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.