Job Description. Ce trebuie să știe câștigătorul alegerilor. Ce poate și ce nu poate face, conform legii, președintele României

Președintele României are responsabilități importante, de la conducerea armatei până la menținerea echilibrului între cele puteri ale statului: executivă, legislativă și judecătoarescă.

Președintele are obligația să se asigure că țara funcționează bine și că regulile democratice - pluralismul politic, libertatea de conștiință și religioasă, libertatea de asociere și libertatea de exprimare, libera inițiativă și dreptul de petiționare- sunt respectate.

În România, președintele este ales pentru un mandat cinci ani, care poate fi reînnoit o singură dată, fie că este unul succesiv sau nu.

Președintele este ales prin vot direct, ceea ce face din România o republică semi-prezidențială, nu de către Parlament, așa cum se întâmplă în republicile parlamentare.

Votul direct îi conferă titularului de la Cotroceni o influență politică sporită în dirijarea treburilor publice și în cristalizarea unei majorități parlamentare care dă primul ministru și echipa guvernamentală.

Cu toate acestea, președintele nu poate, în mod direct, să dizolve Parlamentul, cum o poate face președintele Franței, o republică prezidențială.

Bariera impusă de Constituție președintelui României este o măsură de precauție pe care experții constituționali (unii foști deținuți politici, mari juriști interbelici) care au conlucrat la întocmirea proiectului de Constituție, adoptat prin referendum în 1991 (reînnoit în 2003) au luat-o pentru a contracara orice tentație de concentrare a puterii în mâna unui singur.

Decizia a urmat experienței traumatizante a dictaturii comuniste (1945-1989), mai ales a ultimilor ani sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu.

Pentru a-și îndeplini atribuțiile, președintele este ajutat de o echipă de consilieri care fac parte din Administrația Prezidențială.

Toate prevederile legale despre rolul președintelui sunt înscrise într-o parte specială a Constituției României.

Care este rolul președintelui? În România, patru oameni au ocupat cea mai înaltă poziție în stat, în 35 de ani de democrație

Poate candida la funcția de președinte al României orice cetățean român care are 35 de ani la data depunerii candidaturii, are drept de vot și domiciliul stabil în România.

Nu pot candida persoanele cărora le-au fost interzise dreptul de a alege și de a fi ales ca urmare a unei condamnări penale.

Klaus Iohannis demisionează din funcția de președinte al României - declarația integrală

Pentru a-și oficializa candidatura, fiecare aspirant la funcția de președinte trebuie să adune cel puțin 200.000 de semnături de susținere din partea cetățenilor cu drept de vot, conform legii electorale în vigoare.

Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, iar pentru a fi declarat câștigător încă din primul tur, candidatul trebuie să obțină peste 50% din voturile alegătorilor înscriși pe listele electorale, adică jumătate din circa 18 milioane de cetățeni cu drept de vot.

În turul al doilea, este declarat câștigător candidatul care a primit cel mai mare număr de voturi.

O persoană nu poate exercita funcția de președinte pentru mai mult de două mandate, adică un total de zece ani în fruntea României.

Palatul Cotroceni, curtea interioară. Mai 2025.

Atribuțiile președintelui României

1. Garantarea Constituției și reprezentarea statului

Potrivit articolului 80 al Constituției, președintele are rolul de a se asigura că legea fundamentală a țării este respectată și că drepturile și libertățile oamenilor sunt protejate.

El trebuie să apere independența și unitatea României, precum și integritatea teritoriului. Președintele reprezintă țara atât în interior, cât și în relațiile cu alte state.

În același timp, trebuie să respecte legile și să rămână neutru, fără să se implice în treburile partidelor politice.

Astfel, președintele este un fel de arbitru între diferitele instituții ale statului și este un simbol al unității naționale.

Articolul 80 precizează expres la aliniatul 2 că „preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”.

2. Politica internă

După alegeri, președintele desemnează o persoană pentru funcția de prim-ministru, care trebuie să primească votul de încredere din partea Parlamentului, adică să fie acceptată de majoritatea parlamentarilor.

Potrivit unor decizii ale Curții Constituționale, nu este obligatoriu ca această persoană să fie din partidul care a câștigat alegerile. De asemenea, președintele numește și poate schimba miniștri, dar numai pe baza propunerilor prim-ministrului. Președintele are dreptul să refuze o singură dată o propunere de acest tip a premierului.

Acest context constituțional îi oferă președintelui un cuvânt important de spus în formarea guvernului și în direcția politicilor acestuia.

În plus, președintele poate lua parte ședințele guvernului și, atunci când este prezent, le prezidează.

3. Rolul în politica externă

Președintele are un rol cheie în relațiile României cu alte țări. Politica externă și Apărarea sunt atribuțiile sale fundamentale.

Președintele semnează tratatele internaționale în numele României, după ce acestea au fost negociate de Guvern, și le trimite Parlamentului pentru aprobare.

De asemenea, președintele numește și poate rechema ambasadorii României din străinătate.

Președintele decide când se deschid sau se închid reprezentanțele diplomatice și tot el primește oficial ambasadorii străini care vin în România, reprezentând astfel țara în fața lumii.

4. Comandantul forțelor armate și securitatea națională

Președintele este comandantul suprem al Armatei Române și președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), conform Articolului 92 din Constituție.

Articolul 92 din Constituția România

Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.

În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.

În caz de pericol iminent, președintele poate declara starea de urgență sau starea de asediu, cu avizul CSAT, potrivit Articolului 93, măsuri care permit autorităților să ia decizii excepționale pentru protejarea securității naționale.

5. Activități suplimentare și prerogative

Președintele emite decrete prezidențiale pentru numirea în funcții publice de rang înalt, cum ar fi judecătorii Curții Constituționale sau președintele Curții de Conturi.

De asemenea, prezidează ședințele Consiliului Superior al Magistraturii când participă și propune candidații pentru serviciile secrete, care sunt votați de Parlament. Aceste atribuții îi conferă un rol important în asigurarea independenței și echilibrului justiției și securității.

6. Promulgarea legilor și inițiative legislative

Președintele promulgă legile adoptate de Parlament și poate cere o singură dată reexaminarea unei legi, conform Articolului 77 din Constituție.

De asemenea, poate cere Parlamentului revizuirea legislației pentru a asigura conformitatea cu interesele naționale. Un exemplu recent este retrimiterea în Parlament, în iulie 2024, a legii care obliga prosumatorii să-și monteze baterii.

7. Raportarea și responsabilitatea

Potrivit legii, președintele este obligat să informeze periodic Parlamentul prin rapoarte despre activitatea sa. Aceste rapoarte includ informații despre principalele acțiuni întreprinse, politicile externe sau reformele inițiate, asigurând transparență și responsabilitate în exercitarea funcției.

Suspendarea și cercetarea președintelui

Președintele României beneficiază de o protecție specială - imunitate, pe durata mandatului său.

Nu poate fi tras la răspundere juridică pentru deciziile politice și opiniile exprimate în exercitarea funcției. Totuși, această imunitate nu îl scapă de urmărirea penală pentru fapte care nu au legătură cu activitatea sa politică, dar pentru astfel de cazuri este nevoie de aprobarea Parlamentului.

În situații extreme, președintele poate fi suspendat din funcție dacă este acuzat de înaltă trădare, iar această decizie trebuie să fie luată cu votul a două treimi din deputați și senatori reuniți în ședință comună.

Suspendarea este urmată de un referendum prin care cetățenii decid dacă președintele rămâne în funcție sau este demis. Până la finalizarea acestui proces, atribuțiile președintelui sunt preluate temporar de președintele Senatului.

Administrația Prezidențială: sprijin esențial pentru președinte

Administrația Prezidențială reprezintă instituția care îl ajută pe președinte să-și îndeplinească atribuțiile constituționale.

Palatul Cotroceni, mai 2025.

Asigură toate resursele logistice, organizatorice, de protocol și administrative pentru buna desfășurare a activităților zilnice ale președintelui.

La Administrația Prezidențială, lucrează în jur de 200 de persoane organizate în cancelaria prezidențială, departamente și compartimente care au grijă de agenda președintelui, redactează documente oficiale, primesc petiții, analizează constituționalitatea actelor normative înainte de promulgare și mențin legătura cu autoritățile publice, atât interne, cât și externe.

Activitatea este coordonată de consilierii prezidențiali și consilierii de stat, cu rang de ministri sau secretari de stat.

În acest moment, Administrația Prezidențială este împărțită în 17 departamente, fiecare responsabil pentru un domeniu specific, reflectând complexitatea rolului președintelui. Printre acestea sunt:

• Securitatea Națională – monitorizează și analizează aspectele legate de siguranța țării.

• Politica Externă și Relația cu Românii de Pretutindeni – gestionează relațiile internaționale și legătura cu diaspora română.

• Afaceri Europene – pregătește participarea președintelui la reuniunile europene și monitorizează implementarea politicilor UE în România.

• Constituțional Legislativ – analizează proiectele de lege înainte de promulgare, pregătește solicitările de reexaminare și sesizările de neconstituționalitate.

• Administrație, Politici Publice și Societate Civilă – dezvoltă relațiile cu administrația publică și contribuie la elaborarea politicilor publice.

• Politică Internă – evaluează dinamica politică internă și oferă recomandări pentru acțiunile președintelui.

Alte departamente se ocupă de domenii precum economie, cultură, sănătate, educație, mediu și sustenabilitate. Ele sunt menite să ofere o abordare integrată a politicilor publice.

Bugetul Administrației Prezidențiale pentru anul 2025 a fost aprobat la aproximativ 102,7 milioane de lei în credite bugetare, ceea ce reprezintă o scădere de circa 10% față de execuția preliminară din 2024.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI