Prin această schimbare, Italia depășește reglementările anterioare, care permiteau doar agravarea pedepsei în cazurile în care agresorul era rudă sau soț al victimei.
Alte țări europene, precum Franța și Portugalia, au reglementări care prevăd pedepse mai aspre pentru uciderea femeilor din relații intime, deși nu au introdus încă o infracțiune separată numită femicid în codurile penale.
Decizia Parlamentului italian vine în contextul în care, potrivit ONU, în 2024, aproximativ 83.000 de femei și fete au fost ucise în lume, iar „la aproximativ fiecare 10 minute, o femeie sau o fată a fost ucisă de partener sau de un membru al familiei”.
În România, datele organizațiilor pentru drepturile femeilor arată că au fost 51 de cazuri de femicid doar în primele luni ale anului 2025.
Printre cele mai șocante cazuri recente au fost cel al femeii din Teleorman, ucisă în stradă de soțul ei, o tânără însărcinată din Prahova, ucisă cu toporul de un bărbat care o abuzase încă din adolescență, o altă tânără însărcinată, împușcată într-un complex rezidențial, în timp ce își ținea copilul de mână.
În majoritatea situațiilor, victimele ceruseră ajutorul statului. Multe obținuseră ordine de protecție, dar acestea au fost ignorate de agresori.
Potrivit datelor oficiale, doar în 2025, au fost emise peste 11.000 de ordine provizorii, dintre care aproape 4.000 au fost încălcate. În primele patru luni ale anului, Ministerul Justiției înregistrat peste 40.000 de cazuri de violență domestică, echivalentul unei medii de 14 victime pe oră.
La începutul lunii octombrie, la Parlamentul României a fost depus un proiect de lege, semnat de peste 250 de parlamentari din PSD, PNL, USR și UDMR, care introduce pentru prima dată în legislația românească o definiție clară a femicidului.
Proiectul de lege prevede pedepse cu închisoarea între 15 și 25 de ani sau chiar detenție pe viață pentru astfel de infracțiuni.
Actul normativ propus include circumstanțe agravante pentru omorul calificat în cazul relațiilor de control sau dominație (soț, fost soț etc.) și pentru motive legate de gen, refuzul căsătoriei, separare.
De asemenea, proiectul mai prevede că anchetele penale vor putea începe din oficiu, fără plângerea victimei.
De asemenea, este propusă și înființarea unui observator național pentru analiza și prevenirea omorurilor de acest tip.
Proiectul urmează să fie dezbătut în comisiile parlamentare pentru ajustări, apoi supus votului în plen în Camera Deputaților și Senat.
În reacție la cazurile de crime împotriva femeilor, societatea civilă a răbufnit, cu mii de persoane care au ieșit în stradă în București, Timișoara și alte orașe, solicitând măsuri ferme împotriva acestui fenomen.
Organizațiile de protejare a drepturilor femeilor atrag atenția că problema nu este doar juridică, ci una socială, bazată pe o așa-numită „cultură a tăcerii”, în care femeile din medii vulnerabile sunt adesea culpabilizate, iar abuzurile împotriva lor sunt tolerate.
Îți mai recomandăm De ce sunt atât de puține femei la vârf în România? Pentru că la bază, Ana și Maria îndură bătăie după bătaie soră cu moarteaEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.