„Un om, un vot”. Cum vrea un deputat AUR să restrângă dreptul la vot al românilor cu dublă cetățenie

Andrei Gușă este deputat de Prahova și a fost ales în Parlament pe listele partidului extremist S.O.S. România.

El a părăsit grupul parlamentar al formațiunii politice conduse de eurodeputata Diana Șoșoacă în iunie 2025 și s-a alăturat grupului Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).

Gușă – fiului fostului consultant politic prorus Cozmin Gușă – a redactat un proiect de lege, în nume propriu, prin care propune schimbarea radicală a modului în care persoanele cu dublă cetățenie pot vota la alegerile naționale.

Proiectul său nu a fost deocamdată înregistrat la Parlament, pentru că nu i-a convins încă pe noii colegi de la AUR.

Dacă ar intra în vigoare în forma gândită de Gușă, inițitiva legislativă ar schimba paradigma electorală atât în ceea ce privește alegerea președintelui României, cât și la alegerile parlamentare.

Toți cetățenii ar urma să aleagă un singur stat în care să-și exercite votul, fiind exclus un alt vot în alegerile în cel de-al doilea stat.

Pentru România, acest proiect ar avea efecte semnificative în două direcții.

Pe de o parte, România are una dintre cele mai numeroase diaspore din Uniunea Europeană – estimată la peste cinci milioane de persoane. Multe dintre acestea au și cetățenia statelor în care se află, deși nu există statistici publici oficiale cu privire la românii cu cetățenii multiple.

Pe de altă parte, de cetățenia română beneficiază și aproximativ două milioane de maghiari și moldoveni care votează și în Ungaria, respectiv R. Moldova.

Motivarea inițiativei

În expunerea de motive a proiectului, Andrei Gușă susține că „exercitarea dreptului de vot pentru alegerea Președintelui României și a Parlamentului reprezintă un act de suveranitate națională”, iar lipsa unor reglementări clare le permite celor cu dublă cetățenie să influențeze decizii politice „în două state diferite”.

El dă exemplul Republicii Moldova și spune că votul cetățenilor moldoveni cu cetățenie română „a modificat rezultatul electoral, contrar opțiunii majoritare din țară”.

Se referă la alegerile prezidențiale câștigate în 2024 de Maia Sandu, care a câștigat scrutinul la limită, deși, strict în țară, contracandidatul ei prorus, Alexandru Stoianoglu, a obținut mai multe voturi.

Un alt exemplu dat de Gușă este Ungaria, unde „cetățenii români cu cetățenie maghiară votează atât în România, pentru formațiuni politice precum UDMR”, cât și în Ungaria.

„Consider că din punct de vedere etic nu e normal ca anumiți cetățeni să fie suspuși față de alții și să aibă dreptul să voteze în mai multe țări pentru alegerile generale, respectiv pentru cele prezidențiale”, spune Gușă.

El menționează că este „o practică” ca cetățenii basarabeni care votează cu Maia Sandu și cu PAS în acest ciclu electoral „să fie îndemnați de către doamna Maia Sandu să aibă o opțiune, o anumită opțiune politică și în România, care e clară”.

„La fel și votanții FIDESZ-ului, sunt și votanții UDMR-ului. Nu e vorba despre discriminare, din contră, e vorba de o decizie împotriva discriminării pozitive care este practicată asupra acestor cetățeni cu dublă cetățenie”, a declarat Gușă pentru Europa Liberă.

Ce prevede proiectul de lege

Propunerea legislativă prevede, printre altele:

• introducerea unei obligații pentru deținătorii dublei cetățenii de a alege, printr-o declarație pe proprie răspundere, în ce țară votează la prezidențiale și parlamentare;
• constituirea unui registru electoral special gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), unde aceste opțiuni vor fi declarate oficial;
• pentru alegerile locale și cele europene, dreptul de vot va rămâne legat de reședință și legislația aplicabilă fiecărui stat; introducerea de sancțiuni contravenționale și, după caz, penale pentru cei care votează contrar declarației.

Andrei Gușă spune că un astfel de proiect nu ar fi unic. El dă exemplul Chinei și Indiei.

„În Uniunea Europeană, există anumite precedente în Olanda, Austria, Germania, care limitează dreptul persoanelor cu două cetățenii să beneficieze de vot multiplu”, a punctat Gușă în interviu.

Europa Liberă a verificat susținerile lui Gușă; în țările menționate, o persoană cu dublă cetățenie poate vota pentru fiecare dintre statele de care aparține.

Sunt anumite limitări – într-adevăr – în privința condițiilor de acceptare a dublei cetățenii.

Context politic și electoral

Deputatul Gușă recunoaște că momentul depunerii proiectului are legătură cu alegerile parlamentare din Republica Moldova, care au loc pe 28 septembrie.

Chiar dacă nu a putut înregistra proiectul deoarece nu a adunat suficiente semnături – nici măcar de la colegii de la AUR – Andrei Gușă e hotărât ca, după alegeri, să reia demersurile.

„Am decis împreună cu colegii mei din partid – Alianța pentru Unirea Românilor – să amânăm depunerea acestui proiect, întrucât o bună parte din votanții noștri sunt diasporeni și nu vrem să înțeleagă greșit mesajul sau chiar mai mult, să se simtă discriminați. [...] Da, are legătură cu alegerile din Republica Moldova”, a precizat Gușă.

El a menționat că, dacă nu va avea susținerea partidului, va încerca depunerea proiectului în nume propriu. „O să mă consult cu colegii mei, evident, dacă nu reușesc să îi conving voi lua în calcul și să-l depun pe cont propriu, dacă reușesc să strâng numărul de semnături.”

Potrivit inițiativei, legea ar intra în vigoare la șase luni de la o eventuală promulgare, iar declarațiile de opțiune (adică în ce țară alege să voteze cetățeanul) ar urma să fie depuse cu minimum 180 de zile înainte de scrutin.

AUR nu a răspuns până la publicarea articolului dacă va susține proiectul după finalizarea alegerilor din Republica Moldova.

Parlamentar: Înseamnă discriminare pentru milioane de români din diaspora

Iulian Lőrincz (Uniunea Salvați România), care este de origine maghiară, este deputat ales pentru al doilea mandat în circumscripția Diaspora. El a locuit o bună perioadă de timp în Spania.

Într-o declarație pentru Europa Liberă, el critică propunerea legislativă privind limitarea dreptului de vot al persoanelor cu dublă cetățenie.

Susține că aceasta încalcă principiile fundamentale ale statului de drept și ar deschide precedente periculoase de discriminare pentru milioane de români din diaspora.

„Mă îndoiesc că această idee se poate transforma într-un text de lege benefic cetățenilor români. O astfel de propunere nu numai că ar fi profund neechitabilă, dar ar încălca și Constituția României, în special dreptul fundamental al cetățenilor la vot”, spune Lőrincz despre inițiativa colegului său din Parlament.

Potrivit acestuia, proiectul creează „două categorii de români: una cu mai puține drepturi”, ceea ce reprezintă „o formă clară de discriminare inacceptabilă într-un stat de drept”.

Deputatul USR avertizează că inițiativa nu este despre apărarea suveranității, ci dimpotrivă, ar „restrânge chiar exercitarea suveranității naționale, care aparține întregului popor, nu doar unei părți din el”.

În plus, consideră demersul periculos deoarece ar putea deschide calea altor restrângeri: „Astăzi se propune restrângerea drepturilor electorale pentru cetățenii cu dublă cetățenie, iar mâine s-ar putea ajunge la excluderea de la vot a celor care trăiesc în afara granițelor țării”.

Politolog: Diaspora a reprezentat o forță electorală și în România, și în Moldova

Politologul Cristian Pîrvulescu, decanul facultății de Științe Politice din București, cataloghează propunerea lui Andrei Gușă ca o preluare a „mitologiei electorale din Statele Unite”, în special a conceptului de vot multiplu.

Politologul crede că propunerea reprezintă „o încălcare gravă a drepturilor constituționale ale unor cetățeni”.

El a subliniat pentru Europa Liberă că dubla cetățenie nu poate constitui motiv de restrângere a drepturilor electorale și a explicat că inițiativa are în spate o tentativă politică de a pune în discuție votul moldovenilor cu cetățenie română, în special a celor care votează preponderent anti-Rusia.

Cristian Pîrvulescu.

Analistul Cristian Pîrvulescu a evidențiat că această temă este agitată în România de grupuri politice pe care le numește „marginale” și de analiști extremiști care încearcă să-și impună agenda în spațiul public.

Chiar și AUR a considerat că „nu este momentul oportun” pentru această lege, iar susținătorii inițiativei provin în general din mediul celor cu frustrări politice sau sociale, mulți având antecedente de condamnare, spune Pîrvulescu.

„Acest subiect este susținut de persoane care încearcă să iasă din izolare mediatică folosind rețelele sociale ca TikTok, dar fără impact semnificativ în principalele mass-media.”

Politologul a atras atenția asupra ironiei și potențialului conflict care s-ar crea: „Pentru un partid care dorește voturile din Republica Moldova, a desconsidera cetățenii moldoveni din România este neproductiv.”

„Gândiți-vă că un partid asemănător ar cere ca maghiarii din Transilvania, care au dublă cetățenie și votează în Ungaria, să-și restrângă dreptul electoral.”

Pîrvulescu afirmă că o astfel de propunere este „neconstituțională” și ar genera exclusiuni arbitrare.

El consideră că dreptul la vot, chiar multiplu când este legal, este un principiu „sfânt” și o realitate pe care democrațiile o acceptă în mod diferit.

Care este situația dublei-cetățenii în Uniunea Europeană

Dubla cetățenie, chiar dacă în anumite state se obține mai greu, garantează dreptul persoanei care o deține să voteze în țările de care aparține.

Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene acceptă dubla cetățenie, permițând cetățenilor să dețină și să folosească simultan cetățenia mai multor țări. Printre acestea se numără:

• Franța: Acceptă dubla cetățenie fără restricții, iar cetățenii pot deține simultan cetățenia franceză și cea a altui stat.
• Germania: Permite dubla cetățenie în anumite condiții, în special pentru cetățenii UE și cei care dobândesc cetățenia prin naștere sau căsătorie, deși politicile privind dubla cetățenie au fost subiect de dezbatere.
• Suedia: Acceptă dubla cetățenie fără limitări și permite cetățenilor săi să o dobândească fără să renunțe la cetățenia suedeză.
• Țările de Jos (Olanda): Acceptă dubla cetățenie, dar impune unele restricții și condiții în anumite cazuri, cum ar fi perioada de timp petrecută în străinătate.
• Austria: În general nu acceptă dubla cetățenie, dar face excepții în anumite situații speciale, cum ar fi obținerea cetățeniei prin naștere sau în cazuri deosebite.
• Belgia, Italia, Spania: Acceptă dubla cetățenie fără restricții semnificative.

Sunt și excepții, cum ar fi Ungaria, care acordă mai ușor dubla cetățenie cetățenilor de origine maghiară din diaspora, dar impune anumite condiți pentru alții.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.