Guvernul Bolojan pierde al doilea vicepremier în cinci luni. Cine va resimți demisia lui Moșteanu de la Apărare

Cinci luni și cinci zile a ocupat Ionuț Moșteanu funcția de vicepremier și de ministru al Apărării în România, la granițele căreia Rusia duce un război care durează de aproape patru ani.

Demisia din 28 noiembrie este însă de natură să producă, mai degrabă, efecte pe plan intern, chiar dacă presa de stat de la Moscova a preluat vestea rapid și a titrat că „o țară UE rămâne fără ministrul apărării”.

Asta în condițiile în care s-au întețit incidentele în care dronele rusești lansate împotriva Ucrainei au ajuns în România.

Ionuț Moșteanu a participat marți, pe 25 noiembrie 2025, la un eveniment la Baza 57 Mihail Kogălniceanu.

Pe de altă parte, Politico scrie că demisia ministrului Apărării vine în contextul în care „Bucureștiul se află la 48 de ore de termenul limită pentru ca țările UE să prezinte Comisiei Europene un plan privind modul în care vor cheltui banii din programul SAFE al UE, care prevede acordarea de împrumuturi în schimbul furnizării de arme”.

Pentru a contraca o eventuală întârziere, Guvernul l-a propus interimar la Apărare pe ministrul Economiei, Radu Miruță, care a fost implicat în ultimele luni în negocierea programelor din SAFE.

În privința demisiei lui Moșteanu, mai directe sunt însă legăturile cu poziția sa ca ministru propus de USR – partid care, potrivit analiștilor, a dominat politica Guvernului, iar acum se vede nevoit să intre în... apărare.

În plus, în mai puțin de jumătate de an, Guvernul format de premierul Ilie Bolojan pierde al doilea vicepremier, după demisia lui Dragoș Anastasiu, care a plecat din Executiv în iulie.

Evenimentele pe scurt:

Ionuț Moșteanu (USR) și-a anunțat vineri demisia din funcția de ministru al Apărării, după ce a recunoscut că, dintr-o greșeală care îl „jenează”, a scris în primul său CV oficial că a absolvit o universitate privată, fără să fi fost studentul acesteia.

În CV-ul pe care acum și-l asumă, Moșteanu spune că a absolvit altă universitate privată, după ce a abandonat studiile la Politehnică.

Radu Miruță (USR), actualul ministru al Economiei, a preluat și portofoliul Apărării, ca interimar.

Este acest factor unul destabilizator pentru premierul Bolojan?

Este „o mare problemă” pentru Guvernul Bolojan, care este susținut de o coaliție formată din patru partide, consideră politologul Andrei Țăranu.

„USR-ul era, cel puțin aparent, partidul cel mai fidel premierului Bolojan și care îl sprijinea în absolut toate, în timp ce PSD, o parte din PNL și UDMR cam strâmbă de nas la politicile domnului prim-ministru”, exemplifică el.

„Deci, fragilizarea USR-ului va însemna și fragilizarea prim-ministrului”, subliniază profesorul de științe politice.

Cum a reacționat premierul Bolojan la problema lui Moșteanu privind studiile

Cu o seară înainte de demisie, prim-ministrul Ilie Bolojan îl încujara pe Ionuț Moșteanu să „țină capul sus” deoarece a avut „o colaborare bună” cu el.

De altfel, premierul a evitat să-i ceară direct demisia lui Moșteanu, făcând mai degrabă trimitere la sprijinul politic pe care ministrul îl are din partea USR.

„Eu am încercat în toată această perioadă să nu lucrez cu CV-uri, să nu lucrez cu diplome, să nu mă duc să văd ce au absolvit miniștrii, ci am încercat să lucrez cu miniștri în funcție, încercând ca împreună, respectându-l pe fiecare în parte, să facem maxim posibil în condițiile date pentru guvern în ansamblu și, bineînțeles, pentru România”, a spus Ilie Bolojan, la Digi24.

Mai mult, Bolojan a făcut referire la „frecvența prea mare de înlocuire a miniștrilor”.

„Gândiți-vă că, dacă ai un ministru care stă câteva luni de zile sau un an de zile pe post, indiferent cine este acel ministru, n-are cum să livreze, pentru că îți trebuie timp să negociezi contracte, să pregătești contracte, să faci licitații cu proiecte”, a spus prim-ministrul.

Politologul Cristian Pîrvulescu nu vede neapărat un impact direct asupra Guvernului și asupra premierului în cazul demisiei lui Moșteanu, așa cum s-a întâmplat în cazul Anastasiu.

Demisia lui Ionuț Moșteanu „cred că are legătură în mai mare măsură cu poziția și libertatea de mișcare a președintelui Nicușor Dan”, spune el.

„Și asta pentru că domnul Moșteanu și miniștrii din domeniile care sunt rezervate președintelui au fost propuși de către președinte. Probabil și domnul Predoiu, care este de la PNL, poate nu e obligatoriu, dar cert este că cei doi pe care îi vedem în momentul de față – domnul Moșteanu este demisionar, doamna Țoiu, nu – au fost propuși de președinte cu sprijinul USR”, spune profesorul de științe politice.

Cristian Pîrvulescu vede efecte directe ale demisiei lui Ionuț Moșteanu și asupra campaniei electorale pentru alegerea unui nou primar al Bucureștiului, pe 7 decembrie.

„Președintele s-a implicat în această campanie pentru că are nevoie de un partid care să-l sprijine, un partid care să convingă, deci un partid care câștigă la București și care este moștenitorul său, pentru a construi în jurul său o bază de sprijin parlamentar pentru programul său – pe care nu o are”, explică politologul.

Din acest punct de vedere, afirmă Pîrvulescu, un USR marginalizat în coaliția din care mai fac parte PSD, PNL și UDMR „nu poate să fie un partid pe care președintele se bazează”.

„Or, faptul că scandalul a izbucnit acum și n-a izbucnit mai demult, în condițiile în care lucrurile astea puteau să fie folosite oricând, arată că el este corelat cu campania, că este făcut în logica unei campanii, adică cu puțin mai mult de o săptămână înaintea închiderii campaniei, suficient ca să dezechilibreze”, menționează politologul.

De asemenea, profesorul de științe politice Andrei Țăranu vede efecte electorale asupra candidatului USR în alegerile din 7 decembrie pentru Primăria Capitalei, Cătălin Drulă, însă exclude o coincidență.

„Se non è vero è ben trovato, spun italienii, nu? Dacă nu e adevărat, s-a nimerit foarte bine”, afirmă el.

„Da, îl va afecta și pe domnul Drulă, fără îndoială. Adică o parte din electoratul fidelul USR-ului va lua aminte”, afirmă politologul.

Cristian Pîrvulescu adaugă însă că „singura ieșire rezonabilă pe care o avea domnul Moșteanu era demisia”. „În felul acesta scandalul se închide. Mai discutăm puțin, dar se închide.”

Poate exista un filtru?

Ambii politologi au fost întrebați dacă, pe viitor, ar putea fi implementată o metodă legală prin care politicienii asupra cărora planează suspiciuni în privința veridicității studiilor să nu mai poată deveni demnitari ai statului român.

Politologul Andrei Țăranu.

„Nu cred că poate să existe. Până la urmă, ministerele sunt politice și partidele sunt cele care hotărăsc pe cine să pună ministru”, spune Andrei Țăranu.

„Marea problemă a USR-ului a fost că el a fost foarte maximalist în raport cu toți ceilalți, dar extrem de superficial în ceea ce-l privește. Cred că asta e marea problemă”, completează el.

Cristian Pîrvulescu afirmă la rândul său că „nu poate să existe un asemenea filtru”.

Politologul Cristian Pîrvulescu.

„Noi plecăm întotdeauna de la poziția de bună credință, nu de la poziția că avem de-a face cu infractori. Și câtă vreme există o diplomă de licență, nu se face vetting pe chestiunea asta”, argumentează el.

„Sigur, dacă aș fi conspiraționist, aș putea bănui că unii au astfel de informații și se folosesc din când în când pentru a menține controlul situației. Dar nu sunt conspiraționist. Sau sunt?”, spune el, râzând.

Politologul afirmă că nu poate exista un astfel de filtru chiar dacă au fost numeroase cazuri de politicieni acuzați inclusiv de plagiat – precum foștii premieri Victor Ponta și Nicolae Ciucă – sau cazuri de diplome de Bacalaureat greu de găsit – cazul fostului premier Marcel Ciolacu.

„Plagiatul e una, dar ceea ce s-a întâmplat în cazul domnului Moșteanu nu e un plagiat. Este vorba despre coerența datelor pe care domnia sa le-a dat în CV. E vorba de un CV pe care l-a făcut când a intrat la TAROM, iar la momentul respectiv diploma de licență exista, deci nimeni nu poate să-l acuze că nu o avea, a dat-o în 2015”, spune politologul Cristian Pîrvulescu.

Mai mult, el spune că Moșteanu poate fi acuzat de „neglijență” în modul în care a completat documentele cu care a ocupat funcții publice.

„În rest, sunt foarte multe lucruri pe care, pentru a continua cariera politică, va trebui să le explice coerent”, adaugă profesorul de științe politice.

Îți mai recomandăm Ionuț Moșteanu și-a dat demisia din funcția de ministru al Apărării după scandalul privind studiile. Radu Miruță, interimar

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.