Criza apei | Un eșec comunist, cârpeala post-decembristă & birocrația actuală. Cum a ajuns acumularea de apă Paltinu o bombă murdară cu ceas

În după-amiaza zilei de vineri, 28 noiembrie, pensionarul Dumitru Ichim (73 de ani) din Câmpina a pornit în grabă spre baie. Avea o urgență pe care nu o mai trăise din perioada comunistă.

Aflase că se oprește apa.

A pus dopul la cadă, a deschis robinetul și a privit cu inima strânsă cum se adună câteva zeci de litri. S-a rugat la firicelul lichid să nu cedeze, iar firicelul a părut să-i dea ascultare și n-a cedat în primele minute, după care, tot mai firav, s-a stins, acompaniat de un zgomot de țeavă golită.

Un zgomot care s-a auzit în acea după-amiază de noiembrie și în zilele care au urmat în zeci de mii de locuințe din municipiul Câmpina, orașele Breaza și Băicoi plus alte 11 localități din județele Prahova și Dâmbovița.

Pensionarul Dumitru Ichim (73 de ani) din Câmpina a reușit să strângă puțină apă menajeră, înainte de sistarea ei. Aprovizionarea zilnică o face de la rezervoarele amplasate public de autorități.

În total, peste 100.000 de oameni, instituții publice și companii au parte, de o săptămână, de concertul țevilor goale, rapid acompaniat, chiar din primele ore, de solo-uri politice de la cel mai înalt nivel.

Inclusiv președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au comunicat pe subiect.

În locul apei, utilizatorii s-au ales cu un cuvânt nou: „turbiditate”, care se referă la cantitatea de nămol din apă.

Din primele momente, turbiditatea crescută a fost identificată drept cauză a problemei: pe fondul scăderii apei din lacul de acumulare Paltinu, pentru reparații la golirea de fund, concentrația de nămol era deja crescută. La aceasta s-a adăugat un cod portocaliu de ploi care a generat numeroase aluviuni.

Pentru astfel de situații, este gândită o soluție încă de acum patru decenii, de când a fost proiectată și realizată amenajarea hidrotehnică Paltinu.

Rău construită de comuniști, inutil reparată în perioada de tranziție a anilor '90-2000, ignorată și chiar abandonată în zilele noastre, problema s-a transformat într-o bombă cu ceas care a explodat la prima ocazie.

România lucrului prost făcut și întreținut

Pe 17 aprilie 1970 era dat în funcțiune Barajul Paltinu de pe râul Doftana din județul Prahova. O construcție de 108 metri înălțime și 455 metri lungime.

Pentru a alimenta cu apă localitățile din aval, prin stația de tratare a apei de la Voila, în 1982 a început construcția Bazinului de Apă Curată (BAC) Lunca Mare: o amenajare hidrotehnică lungă de trei kilometri, cu adâncimi de până la 11 metri, în albia râului Doftana.

Faptul că sistemul comunist gâfâia economic s-a văzut în timpii de execuție: în vreme ce Barajul Paltinu a fost ridicat în mai puțin de trei ani, bazinul a fost finalizat în 1986 și dat în folosință abia în 1988, deși era o structură de o anvergură mult mai mică.

Conform autorizației de gospodărire a apelor din 24 martie 2023, valabilă până în 2028, volumul brut al bazinului este de 315.000 de metri cubi, iar cel util - de 258.000 mc. O familie folosește, în medie, lunar, 10-15 metri cubi de apă.

La scurt timp după darea bazinului în exploatare, au apărut primele probleme: deformări ale taluzului și scurgeri de apă.

Barajul Paltinu, pe 2 decembrie 2025. Golirea lacului de acumulare a provocat o criza a apei în două județe, Prahova și Dâmbovița.

Reparațiile repetate din 1992, 1997, 2000, 2004 și 2008 „nu au rezolvat deficiențele de comportare, în ultimii ani cu intensitate chiar mai mare”, se arată în Nota Conceptuală semnată în 2021 de directorul general Relu Adam, de la Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova.

Din 2013, compania ESZ Prahova a preluat în administrare bazinul, operat anterior de Apele Române.

Din 2008, BAC Lunca Mare funcționează cu restricții, iar expertizele din 2012 și 2017 au evidențiat că „deteriorările constante pun în pericol integritatea structurală a bazinului și pot duce la pierderea integrală a capacității de stocare”, conform Notei Conceptuale din 2021.

SC Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova SA

- întreprindere de stat, înființată în 2006, al cărei acționar este, în proporție de 100%, Administrația Națională Apele Române
- obiectul de activitate: „este principalul producător de apă potabilă pentru județul Prahova. 84 % din apa potabilă este distribuită populatței, prin operatori zonali”, scrie în descrierea de pe site-ul ESZ.

Din 2011, pe conducta de aducțiune dintre BAC Lunca Mare și Barajul Voila apar frecvent avarii. Doar în perioada ianuarie - februarie 2021 au fost necesare 20 de intervenții, conform ESZ Prahova.

Pe 27 octombrie 2025, ESZ Prahova notifica Apele Române privind „accelerarea stării de uzură” a aducțiunii de apă. Reprezentanții companiei arătau că numeroasele avarii apărute în perioada mai-august 2024 au impus ca, din august 2024, conducta de apă să fie golită, „în prezent nefiind funcțională”.

Pe 28 noiembrie 2025, când pensionarul Dumitru Ichim din Câmpina și zecile de mii de localnici se repezeau să-și facă rezerve, nu aveau de unde ști că soluția salvatoare, Bazinul de Apă Curată Lunca Mare, este inoperabilă de mai bine de un an.

Investiție înecată în meandrele concretului birocratic

Problemele grave de la BAC Lunca Mare au avut parte de o (ne)rezolvare birocratică – o problemă atât de cunoscută.

În 2017-2018 a fost întocmită documentația tehnică de avizare a lucrărilor de investiții „Reabilitarea Bazinului de Apă Curată și a lucrărilor anexe, pe râul Doftana”.

Valoarea totală a investiției era estimată la 27,8 milioane lei (5,6 milioane euro) cu TVA. Sursa banilor nu este specificată în document.

În autorizația de gospodărire a apelor emisă Apele Române pe 23 septembrie 2020 privind barajul, lacul de compensare și priza Voila se arată că „în urma solicitărilor și documentației tehnice înaintate de ESZ Prahova (din 2019 – n.r.), a constatărilor făcute la verificarea pe teren, se atribuie titularului de autorizație dreptul să exploateze barajul, priza și lacul de compensare Voila de pe râul Doftana având următoarele destinații: realizarea unei acumulări tampon pentru redresarea debitelor defluente din lacul de acumulare Paltinu”.

Pe 1 octombrie 2021, Administrația Națională Apele Române (ANAR) transmitea conducerii ESZ Prahova că, pentru realizarea lucrărilor propuse (Reabilitare Baraj de priză Vălenii de Munte și Reabilitare Bazin de Ape Curate Lunca Mare), „este necesară analiza/aprobarea în cadrul Consiliului de Conducere al AN Apele Române”.

ANAR cerea elaborarea notelor conceptuale și asigura că, „la momentul parcurgerii tuturor etapelor necesare promovării obiectivelor de investiții, vor fi asigurate fonduri pentru elaborarea documentațiilor de avizare a lucrărilor de intervenție, aprobarea indicatorilor tehnico-economici și demararea lucrărilor”.

Pe 17 octombrie 2021, Consiliul Tehnico-Economic de la Apele Române aviza obiectivul de investiții „Reabilitare bazin apă curată și a lucrărilor anexe pe râul Doftana”, beneficiar ESZ Prahova.

Pe 5 ianuarie 2022, directorul general al ESZ Prahova, Bogdan Chițescu, îi transmitea directorului general Sorin Lucaci, de la Apele Române, o adresă prin care îi cerea să analizeze ca în lista de investiții din surse proprii pe anul 2023 „să fie cuprinse fonduri pentru continuarea obiectivului de investiții Reabilitarea Bazinului de Apă Curată Lunca Mare”.

În 2022 ANAR a plătit expertiza tehnică pentru BAC Lunca Mare, nefiind asigurate alte surse pentru demararea procedurii de achiziție în vederea contractării serviciilor de proiectare.

În 2023 au fost alocate fonduri din surse proprii ANAR pentru contractarea Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI).

În mai 2023, ESZ Prahova a trimis la ANAR un studiu de piață și a fost întocmită și aprobată o notă justificativă (iunie 2023) privind actualizarea valorilor de proiectare. Ulterior, a fost reaprobată lista de surse proprii în consiliul de conducere al ANAR (iunie 2023), cu noile valori.

În iunie 2023, ANAR a întocmit caietul de sarcini și documentația de atribuire, pentru contractarea serviciilor de proiectare. Documentația devine publică în 11 august 2023.

Pe 14 iulie 2024, ESZ Prahova a obținut un certificat de urbanism pentru BAC Lunca Mare.

În octombrie 2024, DALI era avizat de comisia tehnico-economică (CTE) ANAR.

Actul de reglementare în domeniul protecției mediului a fost obținut în decembrie 2024.

Avizul de amplasament, emis de Distribuție energie electrică - sucursala Ploiești, a fost dat în ianuarie 2025.

În februarie 2025, DALI era reavizat în CTE ANAR – pentru actualizarea devizului general.

În martie 2025 ANAR a trimis același document DALI la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) pentru verificare și avizare în cadrul CTE – MMAP.

În august 2025 a fost actualizat devizul general privind creșterea de TVA la 21% și reavizat în cadrul CTE-ANAR, ulterior retransmis la MMAP.

În septembrie 2025 a fost obținut avizul MMAP.

Câmpina, 2 decembrie 2025. Localnicii primesc apă din rezervoare, după sistarea aprovizionării cu apă curentă.

Pe 27 octombrie 2025, ESZ Prahova trimitea o nouă adresă către Apele Române și cerea să fie comunicat „stadiul de implementare cu specificarea datei aproximative la care vor fi demarate lucrările de execuție a investițiilor”.

Reprezentanții companiei arătau că „accelerarea stării de uzură” a aducțiunii de apă poate avea „impact direct asupra alimentării continue cu apă a beneficiarilor, printre aceștia fiind și societăți strategice de interes național din industria petrochimică”.

Din păcate, profeția lor s-a împlinit: rafinăria Petrobrazi a fost afectată, fiind necesară alimentarea dintr-o sursă alternativă. Centrala electrică de la Brazi încă are activitatea blocată. Redeschiderea acesteia din urmă este estimată să aibă loc pe 8 decembrie.

„Pentru asigurarea alimentării continue cu apă este necesară efectuarea, în regim de urgență, a unor lucrări de reparații”, mai arăta ESZ Prahova în nota trimisă Apelor Române pe 27 octombrie.

Pe 31 octombrie 2025, conducerea Apelor Române răspundea că, referitor la obiectivul de investiții Reabilitare Bazin Apă Curată, acesta are o valoare totală de 115,8 milioane lei (22,7 milioane de euro).

De patru ori mai mult față de suma estimată la 27,8 milioane lei (5,6 milioane euro) cu TVA în urmă cu opt ani.

„Având în vedere valoarea mare a investiției, aprobarea indicatorilor tehnico-economici se face prin Hotărâre de Guvern. Acest lucru înseamnă supunerea avizării documentației în cadrul Consiliului Interministerial, urmând ca în anul 2026 să se emită actul aprobator prin Hotărâre de Guvern”, mai spunea conducerea Apelor Române.

Europa Liberă a întrebat biroul de presă al Guvernului care este, în cadrul Consiliului interministerial, stadiul avizării documentației obiectivului de investiții „Reabilitare bazin de apă curată și a lucrărilor anexe pe râul Doftana”.

Nu am primit răspuns.

Din 2021, de când a început noua procedură de avizare a lucrărilor de investiții la BAC Lunca Mare și până în prezent, România a schimbat patru prim-miniștri.

La Mediu au fost trei miniștri:

• Barna Tánczos (23 decembrie 2020 - 15 iunie 2023);
• Mircea Fechet (15 iunie 2023 - 23 iunie 2025);
• Diana Buzoianu (23 iunie 2025 - prezent).

Finalizarea decumentației și organizarea licitației ar putea dura încă un an. Alți trei, proiectarea și execuția.

Într-un scenariu optimist, dacă există voință politică, finanțare și o bună execuție, lucrarea ar putea fi gata în 2029.

De ce s-a golit lacul de acumulare de la Paltinu

„Situația actuală (sistarea furnizării apei, n.r.) nu a fost generată de ESZ Prahova S.A., ci este rezultatul direct al deciziilor hazardate și greșite ale Administrației Naționale Apele Române și ale Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, care au dispus scăderea nivelului apei din Barajul Paltinu, sursa principală de alimentare a întregului județ”, susțin reprezentanții ESZ Prahova.

La mijlocul lunii iunie 2025, golirea de fund din lacul Paltinu a devenit neoperabilă din cauza unor probleme tehnice. Cea de-a doua golire era deja inutilizabilă din anii 70.

Pe 17 iunie 2025, când ministrul Mediului era Mircea Fechet (PNL), a fost luată decizia golirii controlate a lacului de acumulare, până la o anumită cotă, pentru a permite intervenția cu scafandrii.

Barajul Paltinu, golit

De ce se face în această perioadă golirea? Europa Liberă a primit răspunsul de la inginerul Paul Ghiorghiescu, fost angajat al centralei de la Vidraru.

„Golirea barajului trebuie să se facă într-o perioadă de debite minime și această perioadă este în intervalul decembrie-ianuarie, când debitele naturale sunt foarte mici”, explica inginerul Paul Gheorghiescu, la începutul lunii noiembrie 2025, înainte de izbucnirea scandalului de la Paltinu.

„E bine să o facem în această perioadă pentru ca imediat, în primăvară, când vin apele mari, să găsească golirile retehnologizate și să poată începe acumularea în lac.”

Și la Vidraru a început deversarea controlată a apei din lacul de acumulare - prima în ultimii 50 de ani.

Până în februarie 2026, cei de la Hidroelectrica și-au propus să golească toate cele 465 de milioane de metri cubi de apă din lac, pentru a putea finaliza și pune la punct lucrările de modernizare și retehnologizare - și ele, primele după prea multe zeci de ani.

Povestea barajului Vidraru și cum a provocat Ceaușescu cea mai gravă criză din sistemul energetic al României

Responsabilitate tratată cu maximă turbiditate

Până la aplicarea unor soluții în criza furnizării apei potabile, autoritățile au început un concurs de pasare a responsabilității.

A fost adus în discuție contractul de operare semnat în iulie 2013 între ANAR și ESZ Prahova. Prin acest contract, furnizorul prahovean primea doar în administrare instalațiile hidrotehnice de la BAC Lunca Mare. Acetea au rămas în continuare în proprietatea Apelor Române (ANAR).

Ca să dovedească, ESZ indică spre:

Articolul 19: „Administrația Națională Apele Române va efectua lucrările de reparații capitale ale bunurilor în limita fondurilor alocate de la buget.”

Articolul 27: „Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. va efectua pe cheltuiala sa lucrările de întreținere și reparații curente ale bunurilor, pentru a le menține în starea în care au fost primite la momentul încheierii contractului.”

„Aceste două articole elimină orice dubiu: ESZ Prahova NU poate realiza investiții majore în infrastructura învechită”, susțin reprezentanții companiei.

„Noi ne-am chinuit tot timpul să facem mici reparații la el, dar trebuie reabilitat total”, a declarat Bogdan Chițescu, managerul general al ESZ Prahova, pentru Europa Liberă.

Apele Române (ANAR) arată spre alte trei articole din același contract:

Art. 22: Operatorul se obligă ca pe toată durata contractului să păstreze în bune condiții bunurile utilizate precum și accesoriile acestuia să nu le degradeze sau deterioreze;

Art. 27: Operatorul va efectua pe cheltuiala lucrările de întreținere și reparații ale bunurilor pentru a le menține în starea în care l-a primit la momentul închirierii contractului.

Art. 28: Operatorul va efectua pe cheltuiala sa lucrările de reparații ale bunurilor capitale ale bunurilor numai dacă sunt determinate de culpa sa.

Pe de altă parte, pe 31 octombrie 2025, conducerea ANAR răspundea ESZ Prahova referitor la reabilitarea Bazinului de Apă Curată că „având în vedere valoarea mare a investiției, aprobarea indicatorilor tehnico-economici se face prin Hotărâre de Guvern”.

„Acest lucru înseamnă supunerea avizării documentației în cadrul Consiliului Interministerial, urmând ca în anul 2026 să se emită actul aprobator prin Hotărâre de Guvern”, mai spuneau cei de la Apele Române.

Efectele crizei de apă

„Situația este una critică, pentru că municipiul Câmpina s-a confruntat cu această problemă încă din primele momente de vineri seară (28 noiembrie 2025 – n.r.)”, spune pentru Europa Liberă Irina Nistor, primărița din Câmpina.

„Ne-am trezit în fața faptului împlinit: vineri, la orele 15:30, am constatat că apa s-a oprit și n-am mai avut ce să facem. Nu am primit la Primăria Câmpina nicio notificare că se va opri apa”.

Irina Nistor, primărița din Câmpina, jud. Prahova.

„Vineri seara (pe 28 noiembrie, n.r.) am fost anunțați că o să fie o oprire programată a alimentării cu apă potabilă, iar ulterior, ziua de sâmbătă ne-a adus vestea destul de dură și de îngrijorătoare că va fi o perioadă destul de greu de estimat în care furnizare a apei va fi sistată”, susține Marius Niculescu, managerul Spitalului Municipal Câmpina.

Cu peste 300 de paturi, unitatea pe care o administrează este a doua cea mai mare din județ, după cea de la Ploiești, și are inclusiv secții de chirurgie.

„Am decis încă de sâmbătă (29 noiembrie, n.r.) limitarea internărilor la cazurile de urgență, în special cazurile chirurgicale, gestionarea în spital doar a urgențelor care nu pot fi transferate în condiții de siguranță la spitalele din Ploiești”, detaliază managerul soluțiile pe care le-a luat.

Marius Niculescu, managerul Spitalului Municipal Câmpina.

Primăria Câmpina a cumpărat 20 de rezervoare pentru apă menajeră, instalate și umplute de către angajații Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Alte câteva rezervoare au apă potabilă.

Situația este replicată, la scară mai mică, în restul localităților afectate: două orașe și 11 localități.

Zeci de mii de recipiente cu apă îmbuteliată au venit pe diferite filiere, de la Biserica Ortodoxă Română, oameni de afaceri sau Guvernul României.

Executivul a transmis miercuri seară că, în perioada 30 noiembrie - 3 decembrie 2025, au fost distribuiți populației afectate, cu titlul gratuit, 541.954 litri de apă, atât potabilă și îmbuteliată, cât și menajeră.

„Am păsări, animale, n-am ce să pun în WC, suntem vai de capul nostru. Ne-a anunțat vineri seara că se oprește apa. Noroc că a plouat și am oprit în butoi”, spune Cuculeana Mihalache (56 de ani), casnică din Câmpina.

Aceeași soluție a găsit-o și fostul merceolog Eugen Tusică (74 de ani), în prezent pensionar în comuna Bănești, de lângă Câmpina.

„Am butoi cu apă de ploaie și am spus: Doamne, mulțumim, că e și asta destul de bună! O folosesc, mai clătesc o farfurie”, susține bărbatul.

Eugen Tusică (74 de ani), pensionar în comuna Bănești (Prahova), lângă butoiul cu apă de ploaie care-l ajută să treacă mai ușor prin criza provocată de sistarea apei curente.

„Nu putem să fim ipocriți să spunem că nu este nimeni de vină. Cu siguranţă, fiecare din instituţiile implicate şi responsabile poartă partea ei de vină”, a declarat purtătorul de cuvânt al ANAR, Ana-Maria Agiu, joi, la Digi24.

„În ceea ce priveşte instituţia noastră, admitem că, da, era nevoie de o mai multă comunicare interinstituţională, în special la nivel judeţean şi la nivel local, între administraţia bazinală de Apă Buzău - Ialomiţa şi toate celelalte instituţii responsabile, chiar dacă s-au făcut comitete pentru situaţii de urgenţă, iar aceste comitete pentru situaţii de urgenţă sunt extrem de importante în gestionarea unor astfel de situaţii de criză”, a adăugat ea.

Avertizări inutile și comunicare ineficientă

Pe 22 octombrie 2025, doi reprezentanți ai ESZ Prahova erau invitați la o analiză a situației deversării controlate din barajul Paltinu. În minuta întocmită se arată că „s-a atras atenția asupra faptului că există riscul creșterii turbidității apei evacuate. Reprezentanții ESZ Prahova au luat cunoștință de situație”.

Pe 29 octombrie 2025, Apele Române avertizează ESZ Prahova: „În perioada de coborâre a nivelului în lac și mai ales în perioada de execuție a lucrărilor de decolmatare există riscul creșterii turbidității apei evacuate din acumulare”.

Pe 9 noiembrie 2025, Comitetul pentru Situații de Urgență Prahova, prin prefectul Daniel Nicodim, anunța că „ia act despre posibilitatea apariției unor situații de urgență, existând riscul întreruperii alimentării cu apă a populației și industriilor”.

Pe 28 noiembrie, în urma unor ploi torențiale, avea loc incidentul care a dus la blocarea aprovizionării cu apă din acumularea Paltinu.

„E o chestiune uzuală să crească turbiditatea, că sunt lucrări, dar de data asta fiind în bazin mai puțină apă și venind și acel torent (de la apele pluviale din codul portocaliu – n.r.) nu a existat diluție și atunci tubiditatea a crescut la un nivel ieșit din normal”, a declarat Bogdan Chițescu, managerul general al ESZ Prahova, pentru Europa Liberă.

Oameni la rând pentru apă potabilă, în Câmpina, județul Prahova.

Vineri, 28 noiembrie, compania anunța, pe pagina de internet: „Din cauza situației hidrometeorologice anunțate și a reducerii nivelului apei în Barajul Paltinu, este posibil să reducem în continuare debitul maxim de apă potabilă din cadrul Stației de Tratare Voila. De asemenea, în situația în care specialiștilor noștri le va fi imposibil să trateze apa potabilă, există posibilitatea opririi temporare a Stației de Tratare Voila”.

În jurul orei 15:30, activitatea era blocată. „A venit aceeași viitură și ne-a blocat stația”, arată Chițescu motivul pentru care nu a putut anticipa oprirea furnizării.

În aceeași incintă cu ESZ Prahova are sediul și Hidro Prahova, care distribuie apa către utilizatorii casnici.

Hidro Prahova a anunțat Primăria Câmpina de sistarea furnizării în aceeași zi, la ora 18:11, printr-un email.

Între timp, vestea opririi se răspândise deja pe rețelele de socializare și din gură în gură. Cine a reușit, a mai strâns câțiva litri. Cine nu, a rămas să asculte aerul cum geme prin țevile goale și cântă o nouă baladă a lucrului prost făcut, într-o poveste urât mirositoare.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.