„Clauza de conștiință” va fi depusă anual la filialele CMR de către toți doctorii care nu vor să facă o anumită procedură medicală – de exemplu, avort la cerere sau transfuzii de sânge. Documentul semnat e cuprins în dosarul pentru reînnoirea avizului de practicare a profesiei – autorizația de liberă practică.
În clauză, explică dr. Bogdan Mălinescu, membru al Grupului de lucru pentru elaborarea Codului de Deontologie Medicală al CMR, medicul va scrie dacă nu dorește să facă anumite proceduri și care sunt acelea.
Noul cod de deontologie medicală definește astfel clauza de conștiință: dreptul medicului de a refuza un act profesional contrar convingerilor sale morale, religioase sau etice, fără a pune în pericol viața ori sănătatea pacientului, fără a încălca prevederile legale aplicabile și drepturile pacientului, cu condiția asigurării continuității îngrijirilor medicale.
Definiția cuprinde „o mulțime de condiții impuse pentru a nu periclita actul medical”, explică Mălinescu și, adaugă el, „în situații de urgență, această clauză de conștiință nu mai funcționează”.
„Sunt medici care nu doresc să facă o anume procedură medicală (avort - n.r.) pe baza clauzei de conștiință. Codul deotonlogic prevede obligativitatea medicului care se află într-o asemenea situație de a aduce la cunoștința Colegiului medicilor de care aparține faptul că el este sub imperiul acestei clauze de conștiință”, precizează Mălinescu.
Îți mai recomandăm Dreptul femeii la avort. De la interzis în comunism, la costuri mari & refuzul medicilor în 2024. „Dacă aveam 17-18 ani, ce aș fi făcut?”„Adică în fiecare an, în momentul în care solicită la Colegiu reînnoirea avizului de practicare a profesiei, deci a autorizației de liberă practică, medicul respectiv va depune la Colegiu și această Clauză de conștiință, prin care el își exprimă faptul că nu efectuează asemenea proceduri, astfel încât, în situația în care este solicitat și refuză actul medical respectiv pe baza clauzei de conștiință și există – să zicem – o reclamație în acest sens (din partea pacientului -n.r.), atunci Colegiul are deja în arhivă că a fost înregistrată Clauza de conștiință”, exemplifică Bogdan Mălinescu.
În fiecare an, toți medicii din România trebuie să obțină autorizația de liberă practică de la Colegiul Medicilor – filiala de care aparțin. Acest lucru presupune depunerea unui dosar cu cererea de avizare, punctele obținute pe baza educației medicale continue, dovada plății cotizației de membru și polița de asigurare pentru răspundere civilă profesională, valabilă pentru anul respectiv. Dosarul poate fi depus personal, prin împuternicit, curier sau prin portaluri online.
Medicii din România nu pot să profeseze fără a fi membri în Colegiul medicilor și fără acest aviz de liberă practică.
„Condițiile celelalte impuse, cum sunt «fără a pune în pericol viața ori sănătatea pacientului și cu condiția asigurării continuității îngrijirii medicale» atestă faptul că ne-am asigurat că pacientul nu are de suferit”, detaliază dr. Bogdan Mălinescu.
Doctorii care au Clauza de conștiință semnată și depusă la Colegiul Medicilor pot îndruma pacienții către colegii lor care fac procedurile pe care ei le refuză.
„Ne-am gândit că este util să facem acest lucru și cred că este și rațional”, mai spune Bogdan Mălinescu.
Medicii afirmă că, în cazurile grave în care viața femeii este pusă în pericol, Clauza de conștiință nu mai este valabilă în cazul avortului.
De asemenea, ei susțin că trebuie făcută distincția între avorturile la cerere și avorturile justificate de indicații medicale, de anomalii ale fătului, „care deja nu mai sunt avorturi la cerere, și nu mai poți să spui «nu» pentru că pun viața femeii în pericol”.
„Avorturile la cerere sunt avorturi voluntare, pentru că pacienta nu își mai dorește sarcina respectivă. Aici există următoarea posibilitate: sunt foarte mulți medici care fac avorturi medicamentoase. În momentul de față, avortul chirurgical este o metodă desuetă, nu prea se mai face. Există avortul medicamentos. Ceea ce înseamnă că, dacă eu refuz să fac avortul, pot să trimit pacienta la un coleg care face avort medicamentos”, completează prof. univ. dr. Liana Pleș, președinte al Comisiei de Disciplină a Colegiului Medicilor din Municipiul București și membru al Grupului de Lucru pentru elaborarea Codului de Deontologie Medicală al CMR.
Un raport din 2024, realizat de Asociația Moașelor Independente și Asociația Filia, arată că peste 80% din spitalele publice din România nu oferă servicii de avort, iar 90% dintre spitale și clinici nu trimit în altă parte femeile care solicită întreruperea sarcinii.
Același raport arată că, din 176 de unități medicale publice cu secții de obstetrică-ginecologie, doar șapte furnizează avort chirugical ori medicamentos.
În România, întreruperea de sarcină se poate face doar contra cost, iar prețul poate ajunge și la 6.000 lei (1.200 euro).
Medicii din conducerea Colegiului Medicilor din România
Conform noilor prevederi ale Codului etic, medicul poate refuza îngrijirea unui pacient atunci când îi sunt afectate independența profesională sau imaginea ori dacă îi sunt solicitate acte medicale nelegale, dacă este agresat fizic/verbal de pacient și/sau de rudele acestuia.
Un exemplu recent din această categorie este de la începutul lunii octombrie: un medic de la Spitalul Municipal din Medgidia a fost agresat fizic după ce a consultat un pacient adus la urgență. Acesta a fost evaluat și stabilizat, nu a avut nevoie de tratament, dar rudele au fost nemulțumite de răspuns și au agresat doctorul, scrie TVR.
Prevederea, spune CMR, se regăsește și în Legea sănătății (95/2006).
„Dar nu se pune problema refuzului unei urgențe medicale. Ori de câte ori e vorba de o situație medico-chirurgicală, ori de câte ori viața pacienților este în pericol, medicul este obligat să acorde asistență medicală. Această situație este poate singura prevăzută de Cod și de Lege care admite depășirea competențelor. (...) Nu se pune problema ca acest Cod să aducă vreo reglementare care să știrbească drepturile pacientului”, explică prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiul Medicilor din România.
Denigrarea altor medici, sancționată
Noul Cod proaspăt adoptat prevede reguli clare și în privința comunicării publice și a publicității medicale. Denigrarea colegilor medici va fi „faptă nedeontologică”.
„În momentul în care există un conflict între doi medici, aceștia trebuie să discute între ei sau să informeze la nivelul Colegiului, fără să expună public această situație. Există sancțiuni prevăzute pentru cazul în care negocierea sau denigrarea colegului medic nu are temei legal și nu există elemente concrete”, afirmă conf. Univ. Dr. Carmen Pantiș, vicepreședinte al CMR, coordonator al Grupului de Lucru pentru elaborarea Codului de Deontologie Medicală.
În cazul în care medicii nu reușesc să ajungă la un consens, precizează ea, „medicul care este nemulțumit de activitatea colegului său va merge discret la conducerea colegiului teritorial”.
O astfel de prevedere era necesară pentru că „există foarte multe conflicte la nivelul unor colective de medici”, explică conf. univ. Dr. Gindrovel Dumitra, secretar general al Colegiului Medicilor din România.
„Asta vrem să stingem: acele conflicte la nivelul unor colective, astfel încât actul medical să se desfășoare în regim de siguranță pentru pacient. În momentul în care discutăm despre o sesizare care este adresată organelor în drept, nimeni nu va putea să oprească, conform legii, în acest moment în România, dreptul la sesizare, aceastaeste altceva”, a spus Gindrovel Dumitra.
Medicul a dat și un exemplu de conflict între medici: „Am văzut câteva știri cum că doi ginecologi s-au luat la bătaie într-un spital dându-și în cap cu stativul de perfuzie – despre aceste situații vorbim. Acesta este obiectul pe care îl prevedem și eu zic că este cât se poate de important pentru imaginea breslei medicale și pentru siguranța relației cu pacientul”.
Transmiterea de informații pseudoștiințifice, interzisă de noul Cod
Potrivit noului Cod, medicii nu mai au voie să transmită în spațiul public informații pseudoștiințifice, iar aceste fapte sunt considerate nedeontologice.
„Medicii au obligaţia de a respecta principiul medicinei bazate pe dovezi ştiinţifice, precum şi de a promova opinii şi mesaje medicale fundamentate pe dovezi ştiinţifice, pe adevăr ştiinţific verificabil, general acceptate şi susţinute de comunitatea medicală academică modernă, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în limitele specialităţii şi competenţelor medicale deţinute”, arată noul Cod deontologic.
Documentul, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, reglementează și telemedicina şi stabileşte limitele şi rolul inteligenţei artificiale în actul medical.
Îți mai recomandăm Noi reguli pentru medici, inclusiv pentru postările pe social media. Carmen Pantiș: „Toate informațiile să fie verificabile”Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.