Ce s-a întâmplat până acum în conflictul israeliano-iranian
Au trecut șase zile de când Israelul a început ofensiva asupra Iranului. Teheranul a ripostat, trimițând valuri de rachete spre Israel.
Iată ce s-a întâmplat de la începutul conflictului:
Vineri, 13 iunie 2025 - Israelul a atacat mai multe ținte, inclusiv o instalație nucleară și zone rezidențiale din Teheran, ucigând mai mulți comandanți superiori ai Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) din Iran, oameni de știință nucleari și civili.
Iranul a ripostat apoi prin lansarea de drone și o rachetă balistică asupra unor centre militare și baze aeriene din Israel.
În weekend, 14-15 iunie 2025 - Au continuat atacurile de ambele părți, iar infrastructura petrolieră a fost afectată. Israelul a declarat că cel puțin 20 de persoane au fost ucise în mai multe atacuri diferite, care au avut loc până luni. Între timp, ministerul sănătății din Iran a declarat că 224 de persoane au fost ucise și 1.277 rănite până duminică seara.
Luni, 16 iunie 2025 - Israelul a emis un ordin de evacuare pentru zonele de nord ale Teheranului. Mai târziu în aceeași zi, președintele american Donald Trump a postat pe rețelele de socializare că „toată lumea ar trebui să evacueze imediat Teheranul”.
Marți, 17 iunie 2025 - Oamenii au încercat să fugă din Teheran, oraș cu o populație de 10 milioane de locuitori. Au fost raportate ambuteiaje în jurul orașului. Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a scris că Khamenei este „o țintă ușoară”, dar că nu există încă intenția de „eliminare” a sa „deocamdată”.
Sursa: BBC
Actualizare ora 17:30 - Trump susține că negociatori iranieni ar dori să vină la Casa Albă
Negociatorii Iranului au sugerat că „ar putea veni la Casa Albă”, a declarat miercuri Donald Trump, după care a adăugat că un asemenea demers ar putea fi totuși foarte greu de pus în practică.
De asemenea, el a spus că nu este sigur „cât timp” va dura conflictul, cu apărarea aeriană iraniană decimată.
„Două cuvinte foarte simple: predare necondiționată”, a spus el.
De asemenea, Trump a spus că, în opinia sa, iranienii au „intenții rele” cu programul lor. El a adăugat că îi plac mult iranienii și că a întâlnit mulți iranieni în cariera sa, după care a trecut rapid la alte subiecte, inclusiv Ucraina și Rusia.
Dacă SUA intră în conflict, ar provoca Iranul să atace ținte americane? Cât sprijin are regimul iranian?
Cu siguranță există acest risc pentru SUA, în cazul în care decid să se implice în conflict, spun analiștii BBC, iar consecințele nu sunt tocmai de ignorat.
SUA au aproximativ 40.000 până la 50.000 de soldați americani dislocați în aproximativ 19 locații din Orientul Mijlociu.
Există personal american în Cipru, există o instalație navală americană în Bahrain.
Totul depinde de cum vor decide SUA să se implice - și în ce măsură vor decide SUA să se implice.
Pe cât sprijin se bazează regimul iranian?
Iranul a fost martorul unor proteste masive împotriva regimului în urmă cu doar doi ani, după ce o tânără a fost ucisă de Poliția morală pentru că nu purta hijab.
Femeile au participat la aceste proteste, cerându-și drepturile și libertățile.
Regimul are, însă, propriile rădăcini și proprii săi susținători.
Procentul de sprijin nu este foarte clar, dar majoritatea forțelor armate sunt conectate la regim și îl susțin în continuare.
Liderul suprem al Iranului este șeful statului. Este o figură religioasă, dar are mult mai multă putere decât președintele Iranului.
Este considerat comandantul suprem al forțelor armate și este un factor de decizie pentru țară, inclusiv în negocierile cu SUA.
El ar da undă verde diplomaților și ministerului de externe, astfel încât aceștia să poată discuta cu SUA pe tema unui program nuclear.
De ce bombardează Israelul Iranul acum?
Poziția Israelului în această privință este că nu are de ales, pentru că în ultimele luni Iranul a accelerat procesul de construire a unei arme nucleare și că discuțiile care vizau limitarea programului nuclear al Iranului nu au dus nicăieri și, prin urmare, aceasta a fost ultima soluție.
Aceștia au spus că văd o amenințare existențială din partea Iranului și au susținut că, dacă Iranul ar dobândi o armă nucleară, ar folosi-o, deoarece a promis anterior că va distruge statul Israel.
Aceasta nu este o opinie împărtășită de restul regiunii și nu este neapărat împărtășită de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și nici de ultimul raport open source pe care BBC l-a văzut de la serviciile de informații americane, care nu spune că Iranul este pe cale să producă o armă nucleară.
Sursa: BBC
Actualizare ora 16:30 - Sediul agenției iraniene de securitate internă, distrus de bombardamente
Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, anunță că forțele aeriene israeliene au distrus sediul agenției iraniene de securitate internă.
„Avioanele Forțelor Aeriene tocmai au distrus cartierul general de securitate internă al regimului iranian - principalul braț de represiune al dictatorului iranian", a declarat Katz într-un comunicat, promițând că „va lovi simbolurile guvernării și va lovi regimul ayatollah oriunde s-ar afla".
Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz
Actualizare ora 16:00 - Starmer va prezida reuniunea Cobra privind situația din Orientul Mijlociu
Prim-ministrul britanic Keir Starmer va prezida miercuri o reuniune a comitetului de urgență Cobra pentru a discuta situația de securitate din Orientul Mijlociu, transmite BBC.
Un purtător de cuvânt al Downing Street a declarat că poziția Regatului Unit este în continuare că „vrem să dezescaladăm situația”.
Downing Street 10, în ziua în care prim-ministrul britanic Keir Starmer ține o întâlnire de urgență Cobra pentru a discuta despre conflictul Israel-Iran, la Londra, Marea Britanie, 18 iunie 2025
„Aceasta este o situație care evoluează extrem de rapid și colaborăm cu partenerii pentru a reitera necesitatea revenirii la diplomație”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Ministerul britanic de Externe a anunțat că membrii familiilor personalului de la Ambasada Marii Britanii la Tel Aviv și de la Consulatul britanic din Ierusalim au fost retrași temporar ca măsură de precauție.
Unde este Fordo și ce este? Ce este „distrugătorul de buncăre” american?
Fordo se află la aproximativ 200 km sud de Teheran și este una dintre cele două centrale de îmbogățire a uraniului pe care le are Iranul.
A fost construită în mare parte într-o regiune muntoasă, principalul motiv fiind protecția.
Imagine din satelit a centralei nucleare Fordo, din Iran
Este una din principalele centrale de îmbogățire a uraniului pe care Iranul le-a folosit pentru a obține uraniu-235.
Fordo a fost deja atacat de Forțele de Apărare ale Israelului (IDF).
Cu toate acestea, se crede că atacurile aeriene israeliene au vizat rachetele sol-aer și capacitățile de apărare aeriană ale Iranului din jurul său, pentru a-l face mai vulnerabil.
Doar „distrugătorul de buncăre” american poate ajunge la centrala nucleară Fordo a Iranului
Toate privirile sunt acum ațintite asupra bombardierelor B-2 ale Forțelor Aeriene Americane care se vor întoarce la baza militară Diego Garcia din Oceanul Indian.
Bombardierele au fost acolo la începutul acestui an în sprijinul operațiunilor americane împotriva țintelor houthi din Yeme
Acestea sunt bombardierele stealth, cu baza Forțelor Aeriene Whiteman din Missouri, capabile să lanseze temuta GBU-57 Massive Ordnance Penetrator (MOP), o bombă uriașă ghidată cu precizie despre care se spune că poate distruge ținte aflate la 60 de metri sub pământ. Este cea mai mare „distrugătoare de buncăre” existentă.
Este singurul tip de muniție care poate ajunge cu adevărat la centrala nucleară Fordo din Iran, care până acum pare să nu fi fost afectată de atacurile aeriene israeliene.
GBU-57 cântărește puțin sub 13.000 kg și conține aproximativ 2.300 kg de explozibil. Carcasa exterioară îngroșată și amorsarea întârziată îi permit să detoneze suficient de mult timp după ce se îngroapă adânc în pământ.
Israelul are propriile rachete antibuncăr, dar acestea sunt arme mult mai ușoare, care nu sunt capabile să ajungă în adâncurile de la Fordo. Și, oricum, Israelului îi lipsesc aeronavele de dimensiunile necesare pentru a putea desfășura GBU-57.
Așadar, întrebarea nu este doar dacă Statele Unite se vor alătura acțiunii militare, ci dacă vor folosi și MOP.
Imagine publicată de US Air Force pe 2 mai 2023 cu un GBU-57, sau bomba Massive Ordnance Penetrator, la baza aeriană Whiteman din Missouri, concepută pentru a distruge zonele subterane, când SUA au ajuns la apogeul îngrijorărilor privind programul nuclear al Iranului.
Sursa BBC
Actualizare ora 15:30 - Armata israeliană lovește din nou ținte militare iraniene
O nouă serie de explozii puternice se aude în estul Teheranului, transmite AFP.
Armata israeliană (IDF) anunță că lovește ținte militare ale regimului de la Teheran.
Actualizare ora 13:00.
Atacurile israeliene au lovit două unități iraniene de producție de centrifuge
Atacurile militare israeliene au lovit două instalații din Iran care produceau piese pentru centrifuge, mașinile care îmbogățesc uraniul, a transmis Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). AIEA a identificat instalațiile ca fiind atelierul TESA Karaj și Centrul de Cercetare din Teheran. Karaj este un oraș din apropierea Teheranului.
„La sediul din Teheran, a fost lovită o clădire unde erau fabricate și testate rotoare de centrifugă avansate. La Karaj, au fost distruse două clădiri în care au fost fabricate diferite componente ale centrifugei”, arată o postare pe rețeaua X a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.
Îți mai recomandăm Ayatollahul Khamenei respinge apelul lui Trump la „capitularea necondiționată” a Iranului. Israelul continuă să bombardeze TeheranulO dronă israeliană, doborâtă deasupra Iranului
Armata israeliană a transmis miercuri că una dintre dronele sale a fost doborâtă de o rachetă sol-aer în timp ce opera deasupra Iranului.
„Drona a căzut în Iran. Nu au fost raportate victime și nu există riscul unei scurgeri de informații”, a transmis armata.
Iranul va răspunde ferm dacă SUA se implică direct în atacurile israeliene
Iranul a transmis Washingtonului că va răspunde ferm Statelor Unite dacă se va implica direct în campania militară a Israelului, a declarat miercuri ambasadorul iranian la Națiunile Unite la Geneva.
Ali Bahreini a declarat reporterilor că vede SUA ca pe „un complice la ceea ce face Israelul”.
Iranul va stabili o linie roșie și va răspunde dacă Statele Unite o vor depăși, a spus el, fără a specifica ce acțiuni ar provoca un răspuns.
Președintele american Donald Trump a cerut marți „capitularea necondiționată” a Iranului. Bahreini a numit remarcile lui Trump „complet nejustificate și foarte ostile”, dar că autoritățile de la Teheran le iau serios în considerare.
„Sunt încrezător că (armata iraniană) va reacționa puternic, proporțional și adecvat. Urmărim îndeaproape nivelul de implicare în SUA. Vom reacționa ori de câte ori va fi nevoie”, a spus ambasadorul iranian.
Nici un deces după atacurile iraniene de peste noapte
În ciuda unor pagube, nu au fost raportate persoane ucise sau rănite în Israel în urma ultimelor salve de rachete din Iran.
Guvernul israelian spune că aproximativ 400 de rachete balistice au fost lansate de Iran de când Israelul a început atacul vinerea trecută, cu sute de drone lansate.
Autoritățile israeliene spun că de vinerea trecută, au existat aproximativ 40 de locuri de impact în toată țara, 3.800 de persoane evacuate, 24 de persoane ucise și peste 800 rănite.
Se pare că scutul de apărare aeriană Iron Dome al Israelului a funcționat în mare parte, dar la un cost raportat de 250 de milioane de dolari pe noapte pentru a funcționa.
Washington Post scrie că fără reaprovizionare sau implicare mai mare a forțelor americane, Israelul ar putea să păstreze apărarea aeriană funcțională doar încă 10 sau 12 zile,dacă Iranul menține atacurile la nivelul actual.
***
Atacuri aeriene israeliene intense au vizat capitala Iranului miercuri dimineață. Armata israeliană a anunțat că a lovit instalații de producție a centrifugelor pentru uraniu și fabrici de arme din Iran.
Centrifugele sunt echipamente folosite pentru îmbogățirea uraniului. Uraniul îmbogățit poate fi folosit pentru a produce combustibil pentru centrale electrice, dar și pentru bombe nucleare.
Aceste lovituri, efectuate de „peste 50 de avioane”, au vizat „o unitate de producție de centrifuge din Teheran”, precum și „mai multe unități de producție de arme [...] inclusiv facilități care produc materii prime și componente utilizate pentru asamblarea rachetelor sol-sol”, a transmis armata israeliană, într-un comunicat.
În același timp, sirenele din Israel au avertizat cetățenii miercuri dimineață asupra iminenței unor atacuri iraniene cu rachete.
Armata israeliană a publicat, pe rețeaua X, zonele țării amenințate de atacuri iraniene.
Atacuri israeliene masive în Teheran
Miercuri dimineața, explozii puternice au zguduit capitala Iranului, Teheran. Cel puțin un atac a vizat cartierul Hakimiyeh din estul orașului, unde se află o academie a Gărzii Revoluționare paramilitare. Israelul a avertizat anterior că ar putea lovi o zonă la sud de Aeroportul Internațional Mehrabad, care include cartiere rezidențiale, instalații militare și companii industriale.
Autoritățile iraniene nu au recunoscut oficial aceste atacuri, o practică obișnuită pe măsură ce campania israeliană s-a intensificat.
Potrivit grupului Human Rights Activists din Washington, atacurile israeliene au ucis cel puțin 585 de persoane în Iran, dintre care 239 civili și 126 membri ai forțelor de securitate, și au rănit 1.326 de oameni. Iranul a raportat oficial, luni, 224 de morți și 1.277 de răniți, fără a mai actualiza ulterior cifrele.
Urmările unui atac israelian asupra Teheranului. 17 iunie 2025.
Israelul a afirmat că l-a eliminat pe generalul iranian Ali Shadmani, descris ca fiind cel mai înalt comandant militar iranian. Shadmani, puțin cunoscut publicului iranian, fusese numit săptămâna trecută în fruntea Cartierului General Khatam al-Anbiya al Gărzii Revoluționare, după ce predecesorul său, generalul Gholam Ali Rashid, a fost ucis într-un atac israelian.
Riposta Iranului: rachete hipersonice și drone
Iranul a răspuns până acum la atacuri cu aproximativ 400 de rachete și sute de drone lansate asupra Israelului, ucigând 24 de persoane, conform autorităților israeliene.
Miercuri dimineața, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a anunțat că a lansat rachete hipersonice Fattah-1, care „au zguduit adăposturile” din Tel Aviv.
Aceste rachete, care zboară de peste cinci ori mai rapid decât viteza sunetului, își pot schimba direcția în zbor și sunt dificil de interceptat. De asemenea, oficialii militari din Iran au transmis că armata a trimis un „roi de drone” spre Israel, dintre care două au fost interceptate deasupra Mării Moarte.
Generalul Abdul Rahim Mousavi, comandantul-șef al armatei iraniene, a declarat într-un videoclip că „operațiunile efectuate până acum au avut doar scopul de a avertiza și descuraja. Operațiunea de pedepsire va fi realizată în curând”.
Totuși, numărul rachetelor lansate de Iran a scăzut treptat, după ce Israelul a vizat mai multe lansatoare iraniene.
Cetățeni israelieni se adăpostesc în stații de metrou în fața atacurilor iraniene cu rachete. Ramat Gan, lângă Tel Aviv. 17 iunie 2025.
Trump cere Iranului „capitulare necondiționată”
Președintele american Donald Trump a părăsit summitul G7 din Canada cu o zi mai devreme pentru a gestiona criza, cerând „capitulare necondiționată” din partea Iranului.
Într-o postare pe Truth Social, el a avertizat că SUA știu unde se ascunde liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, dar că „nu intenționează să-l elimine, cel puțin nu pentru moment”. Trump a adăugat că „ajungem la capătul răbdării”.
Cu toate acestea, mesajele sale contradictorii au amplificat confuzia privind implicarea SUA în conflictul dintre Israel și Iran.
Trump a declarat că nu dorește un armistițiu, ci „un sfârșit adevărat” al conflictului, care ar putea implica capitularea totală a Iranului.
Totuși, el a sugerat și posibilitatea unor discuții diplomatice, menționând că i-ar putea trimite pe vicepreședintele JD Vance și pe emisarul Steve Witkoff pentru a negocia cu iranienii.
SUA au mobilizat avioane de luptă și nave de război în Orientul Mijlociu pentru a proteja Israelul și a răspunde amenințărilor Iranului împotriva instalațiilor militare americane.
Imaginile din satelit analizate de Associated Press arată că nicio navă nu mai este ancorată în apropierea sediului Flotei a 5-a a SUA din Bahrain, o tactică obișnuită în perioade de criză.
Îți mai recomandăm Teheranul, pe muchie de cuțit. Tensiunile cresc în zonă, după loviturile israeliene în IranImpactul atacurilor asupra programului nuclear iranian
Israelul susține că atacurile sale au scopul de a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare, deși Teheranul afirmă că programul său nuclear este unul pașnic.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a raportat că atacurile israeliene au afectat direct sălile subterane de îmbogățire a uraniului de la Natanz, distrugând o hală supraterană și echipamentele electrice.
Israelul a lovit în mod repetat Natanz, care găzduiește aproximativ 10.000 de centrifuge ce îmbogățesc uraniu până la 60%, un nivel apropiat de cel necesar pentru arme nucleare (90%).
Totuși, instalația Fordo, construită adânc sub un munte, rămâne neatinsă. Experții militari spun că numai SUA au tehnologia militară necesară pentru a distruge această instalație subterană.
AIEA a avertizat că Iranul deține suficient uraniu îmbogățit pentru a produce mai multe bombe nucleare, deși serviciile de informații americane susțin că Iranul nu a reluat activ programul de dezvoltare a armelor nucleare din 2003.
De cealaltă parte, Israelul nu a confirmat, nici infirmat până acum dacă are sau nu arme nucleare. Rapoarte multiple ale Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI) afirmă că Israelul deține 90 de focoase nucleare.
Îți mai recomandăm Conflictul Israel-Iran continuă, pentru a patra zi. Atac asupra clădirii televiziunii de stat iranieneEvacuări și restricții în Iran
Teheranul, cu o populație de aproximativ 10 milioane de persoane, este scena unui exod masiv.
Trump a avertizat pe rețelele sociale că „toată lumea ar trebui să evacueze imediat Teheranul”, după un apel israelian similar adresat celor 330.000 de rezidenți ai unui cartier central al capitalei iraniene.
Magazinele din centrul orașului și Marele Bazar s-au închis, un eveniment rar, produs doar la protestele anti-guvernamentale din 2022 sau în timpul pandemiei de coronavirus. Cozile lungi s-au format la benzinării și brutării, în timp ce traficul pe drumurile spre vest a fost blocat.
Autoritățile iraniene au restricționat accesul la internet și comunicațiile internaționale.
Comandamentul de Securitate Cibernetică al Iranului a justificat aceste măsuri ca fiind necesare pentru a preveni exploatarea infrastructurii de către inamici. Televiziunea de stat a cerut cetățenilor să dezinstaleze aplicația WhatsApp, acuzând-o fără dovezi că transmite informații Israelului. WhatsApp a răspuns, exprimându-și îngrijorarea că aceste acuzații ar putea duce la blocarea serviciului.
Reacții internaționale și riscuri regionale
Liderii mondiali încearcă să prevină escaladarea conflictului într-un război regional.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Trump are un rol crucial în reluarea legăturilor diplomatice cu Iranul, avertizând că încercările de schimbare cu forța a regimului ar putea provoca „haos”.
China l-a acuzat pe Trump că „toarnă gaz pe foc” în Orientul Mijlociu, iar președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a numit pe premierul israelian Beniamin Netanyahu „cea mai mare amenințare la adresa securității regiunii”.
Peste 700 de cetățeni străini din Iran, inclusiv din Rusia, China, Germania și SUA, au fost evacuați în Azerbaijan și Armenia. Ambasada SUA din Ierusalim rămâne închisă până vineri, fără planuri anunțate pentru evacuarea americanilor din zonă.
Marți seara, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă că un al treilea grup de pelerini români a părăsit teritoriul Israelului și se află în prezent în Egipt.
De acolo, cetăţenii români vor ajunge cu un zbor organizat de autorităţile bulgare la Sofia, iar de acolo îşi vor continua călătoria spre ţară pe cale rutieră.
MAE a mai transmis că, până în prezent, două grupuri de pelerini au părăsit deja teritoriul statului Israel către Egipt.
Ce vor face SUA?
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, urmează să fie audiat miercuri în Senatul SUA, în contextul escaladării conflictului.
El a declarat că SUA sunt poziționate „defensiv” în regiune pentru a proteja personalul și interesele americane și că speră că se va ajunge la un acord de pace.
Președintele Trump a discutat telefonic marți cu premierul Netanyahu marți, iar surse indică faptul că administrația sa analizează mai multe opțiuni, inclusiv posibile atacuri comune cu Israelul asupra siturilor nucleare iraniene.
BBC relatează însă că în rândul consilierilor lui Donald Trump nu există un consens legat de o posibilă implicare a SUA în atacurile asupra Iranului.
Totuși, premierul britanic Keir Starmer a declarat la summitul G7 că nu există indicii privind o intervenție iminentă a SUA.
Israelul susține că are controlul spațiului aerian iranian și intenționează să intensifice campania de atacuri.
Premierul israelian Beniamin Netanyahu a afirmat că atacurile au întârziat „foarte, foarte mult” programul nuclear al Iranului, dar admite că instalațiile nucleare iraniene de la Fordo rămân intacte.
Articol redactat cu informații oferite de Reuters, AP, AFP, BBC.
Îți mai recomandăm Trump spune că nu sunt deocamdată planuri de a-l ucide pe liderul Iranului, dar cere „capitulare necondiționată”Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.