Concluziile anchetei guvernamentale la Salina Praid: inundarea era previzibilă dar riscul a fost ignorat de conducerea minei

„Inundarea spațiilor subterane ale Salinei Praid a avut un caracter previzibil. Cu toate acestea, riscul a fost subevaluat și calificat constant de reprezentanții SNS SA (Societatea Națională a Sării SA, n.r.) ca nefiind un pericol iminent”, este principala concluzie trasă de reprezentanții Corpului de Control al Prim-Ministrului în raportul care vizează inundarea Salinei Praid în urma ploilor torențiale din mai 2025.

Verificările au vizat Societatea Națională a Sării SA (SNS SA) și Administrația Națională ”Apele Române” (ANAR).

Documentul, publicat de Guvernul României și consultat de Europa Liberă, arată că problemele erau cunoscute de două decenii și tot de atunci trebuiau remediate.

Lucru care nu s-a întâmplat.

„Planificarea măsurilor tehnice și organizatorice de protecție a zăcământului nu au reflectat o strategie a titularului licenței de exploatare pentru protejarea zăcămintelor de sare, a spațiilor subterane exploatate și a echipamentelor utilizate, iar măsurile implementate nu au urmărit eliminarea riscului de inundare, fiind constituite, în principal, din lucrări de întreținere cu efecte de scurtă durată sau de intervenție în regim de urgență în cazul unor avarii, fără ca acestea să cuprindă și lucrări de amenajare (din categoria lucrărilor de investiții) pentru asigurarea protecției pe termen lung a salinei”, mai arată raportul Corpului de Control al Prim-Ministrului.

Probleme cunoscute de două decenii

Conform Planului de încetare a activității la Salina Praid – minele vechi, elaborat de SNS SA în 2006 și refăcut în 2014, trebuia efectuată impermeabilizarea zonei minelor vechi, în vederea reducerii volumului de apă infiltrată în subteran.

În acest sens, erau propuse lucrări de hidroizolare a zonei și de reducere a volumului apei infiltrate, lucrări care nu au fost executate până la inundarea spațiilor subterane ale Salinei Praid.

Lipsa banilor nu ar putea fi o scuză, în opinia reprezentanților Corpului de Control al Prim-Ministrului.

Conform acestora, datele din bugetele de venituri și cheltuieli din perioada 2021-2024 indică faptul că SNS SA a dispus de sursa de finanțare a investițiilor și a avut aprobate cheltuieli de investiții semnificativ peste valoarea investițiilor pe care le-a realizat.

Lucrări hidrotehnice realizate de SNS SA în perioada 2012-2016, care au vizat protecția zăcământului, nu au fost recepționate în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

„Recepția «internă» a acestor lucrări s-a efectuat fără participarea reprezentantului administrației publice care a emis autorizația de construire, fără un punct de vedere al proiectantului privind execuția construcției prin raportare la proiect, demersuri prevăzute în normele aplicabile”, se arată în raportul corpului de control.

Inițierea și execuția lucrărilor au fost efectuate fără o notificare și fără o solicitare de asistență tehnică din partea SGA Mureș pentru investiție, obligație existentă în avizul de gospodărire a apelor.

Avertismente ignorate

În urma unor incidente din 2022, au fost făcute noi recomandări pe baza unei expertize tehnice.

„Măsurile propuse de expert nu au fost implementate, fiind calificate în 2023 drept inoportune în raport cu costurile și eficiența sau lipsite de corelație cu alte amenajări hidrotehnice efectuate urmare a unor evenimente ulterioare. În 2024 au fost apreciate ca necesar a fi efectuate, rămânând în 2025 la stadiul de deziderat”, arată raportul Corpului de Control al Prim-Ministrului.

Infiltrații în subteran au apărut în februarie 2023 și s-au acutizat în aprilie 2024.

Nici în aceste condiții nu a fost activat organismul instituit prin lege, respectiv Consiliul interministerial al apelor, cu atribuții în stabilirea priorităților în domeniul gospodăririi resurselor de apă și protecției împotriva inundațiilor și formularea de propuneri în vederea alocării și mobilizării resurselor financiare disponibile pentru realizarea priorităților stabilite.

VIDEO | Blestemul sării (și incompetenței). Patru luni de la tragedia de la Salina Praid

Abia pe 13 mai 2025, la 10 luni de la efectuarea expertizei și după inundațiile din 5 mai 2025, SNS SA a încheiat un contract de proiectare și execuție lucrări „pentru eliminarea pe termen lung a infiltrațiilor din albia pârâului Corund în subteranul Salinei Praid”.

Încheierea contractului s-a făcut după opt zile de la data la care apele au pătruns din nou în subteranul Salinei Praid și șase zile de la solicitarea Sucursalei SNS SA de declarare a stării de alertă (7 mai 2025).

„În aceste condiții, scopul lucrărilor contractate, respectiv «eliminarea pe termen lung a infiltrațiilor din albia râului Corund în subteranul Salinei Praid», a devenit imposibil de realizat”, arată raportul.

Alte nereguli identificate

Activitățile de turism desfășurate de SNS SA în subteran a fost făcută fără aprobarea Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier (ANRM), deși exista din 17 decembrie 2020 obligația legală a aprobării în ceea ce privește consolidarea, amenajarea și utilizarea golurilor miniere.

Situația a fost cauzată în principal de demersurile greoaie de reglementare de la nivelul ANRM, care a emis cu întârziere instrucțiuni tehnice privind consolidarea și amenajarea golurilor miniere.

Pe baza acestora, urmau a fi întocmite documentații tehnice de fundamentare a utilizării în condiții de siguranță și protecție a mediului, în baza cărora se aprobă utilizarea respectivelor spații.

Măsurile propuse: demiterea conducerii și schimbări legislative

Raportul recomandă Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului „să analizeze exercitarea dreptului de revocare cu justă cauză a administratorilor Societății Naționale a Sării SA și să inițieze demersurile de atragere a răspunderii civile a membrilor consiliului în raport cu obligațiile încălcate, precum și a persoanelor responsabile care ar fi trebuit, ar fi putut să prevadă și să evite producerea prejudiciilor aduse societății, în contextul prejudiciului cauzat de inundarea spațiilor subterane ale exploatării”.

„Am cerut conducerii Salrom să-și dea demisia de onoare. Au refuzat. Am cerut convocarea unei ședințe pentru demitere, conform legii. Au refuzat”, a transmis Radu Miruță, ministrul Economiei.

Acesta spune că greva magistraților este una dintre cauzele care îngreunează procesul.

„I-am acționat în instanță pentru obligația de a convoca ședința AGA pe care ministerul, ca acționar majoritar a cerut-o. Dar, cât timp justiția e în grevă, trebuie răbdare. Numai că răbdarea are și ea o limită. Lucrăm deja la o soluție ca bunul-simț să devină, în sfârșit, faptǎ”, a transmis Miruță.

Ministerul condus de el ar trebui să inițieze demersurile de reevaluare și completare a legislației ce reglementează desfășurarea activităților miniere în România în ceea ce privește atribuțiile și responsabilitățile de urmărire a îndeplinirii obligațiilor rezultate din planurile de încetare a activității minei.

Modificări legislative ar trebui să propună și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor precum și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon

Contactat telefonic de Europa Liberă pentru un punct de vedere, Marius Gubernat, director Salrom, ne-a declarat că nu are cunoștință de concluziile raportului Corpului de Control al Primului Ministru și a solicitat să transmitem în scris întrebările, urmând să primim ulterior un răspuns.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.