Comitet interministerial pentru protejarea intereselor statului la combinatul siderurgic Galați. Sunt peste 400 milioane euro de recuperat

Întâlnire între primul ministru Marcel Ciolacu și conducerea Liberty Steel Galați, în 2023. Ulterior, combinatul a primit 292 milioane de euro pentru a reporni producția Furnalului 5, lucru care s-a întâmplat doar pentru câteva luni.

Cu 408 de milioane de euro de recuperat, Guvernul a decis formarea unui Comitet interministerial pentru protejarea intereselor statului la combinatul siderurgic Galați. Acesta analizează impactul social în cazul închiderii, măsurile necesare pentru continuarea producției sau o eventuală vânzare.

Premierul României, Ilie Bolojan, a semnat joi decizia de constituire a Comitetului interministerial pentru protejarea intereselor statului la combinatul siderugic Galați.

Sunt vizate companiile Liberty Galați S.A. și subsidiara Liberty Tubular Products Galați S.A. (fabrica de țevi sudate de pe platforma siderurgică, la care combinatul este acționar majoritar).

Cele două companii au primit de la statul român, prin Exim Banca Românească, 292 de milioane de euro să producă 172.000 de tone de oțel pe lună, lucru care nu s-a întâmplat.

Mai mult, de la 1 septembrie 2025, majoritatea angajaților au intrat în șomaj tehnic, iar reluarea integrală a producției este incertă.

În plus, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) are de recuperat 587 de milioane de lei (116 milioane de euro).

La acestea se mai adaugă și alte sume, considerabil mai mici, cum ar fi 8 milioane de euro datorii la Direcția de Taxe și Impozite a primăriei Galați.

Din Comitet fac parte:

  • Marian Neacșu - viceprim-ministru, președinte al comitetului;
  • Tánczos Barna - viceprim-ministru;
  • Alexandru Nazare - ministrul finanțelor;
  • Radu Marinescu - ministrul justiției;
  • Radu-Dinel Miruță - ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului;
  • Ștefan-Radu Oprea - secretarul general al Guvernului;
  • Mihai Jurca - șeful Cancelariei prim-ministrului.

Scopul Comitetului pentru protejarea intereselor statului la combinatul siderugic Galați

Conform Deciziei premierului, consultată de Europa Liberă, comitetul va analiza situația economică și juridică a celor două companii Liberty.

Membrii vor analiza ce bani au de recuperat banca de stat Exim Banca Românească și ANAF de la cele două societăți.

Potrivit guvernului, comitetul va stabili și care ar fi impactul social în care restrângerii activității sau chiar a închiderii combinatului.

Îți mai recomandăm Sprijinit de stat cu 292 milioane de euro să reia producția, combinatul Liberty Galați trimite angajații în șomaj tehnic

Reamintim că Liberty Galați este cel mai mare combinat siderurgic din România.

La reuniunile Comitetului participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant din conducerea Exim Banca Românească, reprezentanți ai altor instituții sau autorități publice, experți, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri sau financiar-bancar.

Comitetul urmează să se reunească în ședințe lunare sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea președintelui sau a oricărui membru.

Finanțarea de 292 de milioane de euro, topită

Înființat în 1961, combinatul din Galați a fost preluat în 2019 de grupul britanic Liberty House, parte a GFC Alliance, controlat de miliardarul de origine indiană Sanjeev Gupta.

Cel mai mare producător de oțel integrat din România are în prezent o capacitate anuală de producție de două milioane de tone de oțel.

În decembrie 2023, Liberty Galați a primit de la Exim Banca Românească (controlată de stat, prin Ministerul Finanțelor) un împrumut de 142 de milioane de euro. Fondurile erau destinate repornirii Furnalului 5, singurul rămas funcțional în combinat, și relansării activității.

Combinatul ar fi trebuit să producă 172.000 de tone de oțel/lună, nivel considerat suficient cât societatea să își acopere costurile, fără a putea însă face și plata datoriilor restante.

Pentru asta, ar fi trebuit să producă mai mult.

Combinatul de la Galați nu a reușit să atingă însă nici măcar nivelul minim stabilit.

Banii împrumutați de la banca statului român au ajutat compania să țină Furnalul 5 operațional doar în prima jumătate a lui 2024.

Conform datelor din Planul de restructurare a activității Liberty Galați, combinatul a avut în martie 2024 un vârf de producție de 136.000 de tone de oțel lichid.

Era, însă, doar 79% din nivelul minim estimat pentru acoperirea cheltuielilor de producție.

Nu numai că nu era generat profit, dar veneau din urmă și datoriile scadente.

Pe 11 decembrie 2024, statul român, prin Exim Banca Românească, acorda Liberty Tubular Products Galați S.A. un alt credit, în valoare totală de până la 150 de milioane de euro.

Liberty Tubular Products Galați S.A deține laminorul de țevi sudate, este controlat în proporție de 99,99% de Liberty Galați și se află tot pe platforma combinatului.

Îți mai recomandăm Administratorul combinatului Liberty Galați modifică planul de restructurare, pentru a evita falimentul. „Nici acest plan nu e sustenabil”.

Activitatea industrială trebuia reluată din ianuarie 2025, iar producția țintă de oțel era prevăzută la 172.000 tone pe lună, prag de la care combinatul își poate acoperi cheltuielile de operare curente și ar putea începe plata datoriilor restante.

Abia în iunie a început faza de încărcare a furnalului, care a funcționat câteva zile.

Din 5 martie 2025, Liberty Galați este în situație de concordat preventiv, o formulă premergătoare falimentului, care permite o eventuală înțelegere cu creditorii și eșalonarea datoriilor.

Din 13 august 2025, și Liberty Tubular este în concordat preventiv.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.