Ministrul Sănătății a citat din rezultatul unei investigații făcute în ultimele zile de Corpul de control al instituției, care a mers în anchetă la Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca) după ce Europa Liberă a publicat în premieră cazul unei paciente care s-a infectat cu Piocianic și Candida auris la Centrul de Arși al unității.
În prezent, pacienta Lavinia Vlad este internată, la cererea și după insistențele familiei, într-un spital din Belgia.
După investigația de la Spitalul Floreasca, Ministerul Sănătății a descoperit „fapte de natură penală”, a spus ministrul Alexandru Rogobete, care a declarat marți, pe 12 august, că va sesiza Parchetul.
O neregulă exemplificată de ministru este că faptul că unitatea de la Spitalul Floreasca în care sunt tratați pacienți cu arsuri grave nu are sistem de ventilație corespunzător unui Centru pentru Arși (HVAC). Asta, deși în memoriul tehnic din 2022 – care a stat la baza avizării – „se scria negru pe alb că există”, a spus ministrul.
Alexandru Rogobete mai spune că, în realitate, spațiile din Centrul pentru Arși „nu respectă normativul și nu sunt corespunzătoare unui centru de arși”.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.
„Raportul Corpului de control, împreună cu raportul Inspecției Sanitare de Stat și cu controlul executat de către Direcția de Sănătate Publică vor fi transmise de către Ministerul Sănătății Parchetului și vor începe verificările de natură legală”, a declarat ministrul Rogobete.
Până la un eventual dosar penal, Alexandru Rogobete spune că Ministerul Sănătății va reaviza unitatea respectivă, care își va pierde statutul de centru de arși și va redeveni unitate funcțională pentru arși.
Dincolo de terminologie, diferența între un centru pentru arși – care reprezintă standardul cel mai ridicat pentru îngrijirea pacienților cu arsuri – și o unitate pentru arși are efecte directe și asupra pacienților.
Atunci când sunt internați într-un centru, aceștia pot obține mai greu transferul către unități din străinătate, deoarece statul român consideră că beneficiază deja de standardele cele mai înalte de îngrijire.
E ceea ce s-a întâmplat în cazul pacientei Lavinia Vlad, care a ajuns să fie tratată în Belgia abia după ce familia a reușit să strângă donații private pentru acoperirea costului. „Medicii din Floreasca îmi spuneau că nu pot să cer un transfer pentru că starea ei e una foarte gravă și nu e transportabilă. De asemenea, au spus că eu nu pot cere formularul european S2 (prin care România decontează costurile medicale din străinătate, n.r.) pentru că Centrul de Arși este autorizat și aici se lucrează la cele mai înalte standarde. Ar fi putut fi transferată doar dacă nu se afla într-un centru de arși autorizat”, a explicat situația Alina Alexandru, sora Lavinia Vlad.
Întrebat de jurnaliști cum explică avizarea din 2022, realizată în timpul mandatul fostului său coleg, Alexandru Rafila, actualul ministru Rogobete a spus că „nu vă pot răspunde la această întrebare nici eu și nici Ministerul Sănătății”.
„Este o situație care sigur nu ne face cinste. Însă pentru a putea lua o decizie corectă, cred că Parchetul și organele din justiție ne pot da punctul lor de vedere.”
În perioada decembrie 2021-februarie 2023, Alexandru Rogobete a fost consilierul ministrului Sănătății, Alexandru Rafila. Din 14 februarie 2023 și până la finalul lui 2024, Rogobete a ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul Sănătății, conform CV-ului acestuia.
Cazul Lavinia Vlad
Internată pe 1 iunie 2025, cu arsuri pe o suprafață de 70% din corp, Lavinia Vlad a fost pacient al Centrului pentru Arși din Spitalul Floreasca timp de 53 de zile, iar apoi a fost mutată la un spital din Belgia.
Transferul în străinătate a fost făcut la insistențele familiei: la trei săptămâni de la internare, pacienta a început să se simtă rău, iar analizele făcute în spital au arătat că este infectată cu Pseudomonas aeruginosa (piocianic în limbaj popular - n.r.), o bacterie foarte periculoasă.
Lavinia Vlad, alături de cei doi copii ai săi, într-o fotografie de dinainte de a suferi arsuri grave.
În răspunsul pentru Europa Liberă, medicii spun că „nu se poate determina cu exactitate cum a fost contactată infecția cu piocianic, dar există mai mulți factori favorizanți care pot determina apariția unei infecții, printre care: spitalizarea prelungită, tratamentele antimicrobiene, aplicarea de dispozitive invazive”.
Spitalul menționează că „pacienta Vlad Lavinia nu a fost transferată în Belgia, ci s-a externat din SCUB la cerere”. Acest lucru este confirmat de sora Laviniei.
Medicii susțin că spitalul are un program de prevenire IAAM (Infecție asociată asistenței medicale) la Centrul pentru Arși, „prin care sunt stabilite şi implementate un set de măsuri în vederea limitării apariției infecției la pacientul ars”.
„În vederea verificării programului de prevenire IAAM sunt recoltate periodic probe bacteriologice, sunt aplicate check-listuri de verificare a personalului medical pentru procedurile de prevenire IAAM şi este instruit periodic personalul medical”, spune Spitalul Floreasca.
Povestea autorizării Centrului pentru Arși de la Floreasca
Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, care include și Centrul pentru Arși, are avizul Ministerului Sănătății din 28 iulie 2022, conform unui răspuns transmis de minister publicației G4Media, în 2023.
De la incendiul de la Colectiv din 2015 autoritățile române nu au construit niciun centru nou pentru arși. Trei sunt în prezent în construcție.
În urma tragediei Colectiv, a fost adoptat Ordinul nr. 476/2017. Amintim că în incendiul din 30 octombrie 2015 de la Clubul Colectiv din București, 26 de tineri au murit arși de vii, iar o tânără – în drum spre spital. Alți 37 de răniți au murit ulterior nu numai din cauza arsurilor grave, ci și din cauza condițiilor proaste din spitale, a infecțiilor intraspitalicești și a întârzierii transferului în străinătate. Un alt pacient salvat s-a sinucis în anul următor. Cu totul, 65 de morți. Mai mult de jumătate, la multe zile după incendiu.
Prin adoptarea Ordinului nr. 476 din 2017, semnat de ministrul Sănătății de la acel moment, Florian Bodog, erau prevăzute standarde europene foarte clare și înalte, obligatoriu de îndeplinit pentru ca o unitate medicală să fie acreditată ca centru pentru arși.
În 2024, Ministerul Sănătății, condus de Alexandru Rafila, modifică articole din ordinul 476/2017, îl republică în Monitorul Oficial cu numărul 2.320/18 aprilie 2024, iar schimbările intră în vigoare.
Cea care a observat modificările propuse prin noul Ordin a fost doctorița Elena Copaciu, medic primar Anestezie-Terapie Intensivă, cea care a lucrat la ordinul inițial din 2017.
Ea a atras public atenția că Ordinul ministerului condus la acel moment de Alexandru Rafila a adaptat de fapt legislația „la situația din teren”, după cum declara pentru Hotnews, în loc ca „situația din teren” să fie adusă la nivelul standardelor europene.
„Medicii vor putea să interneze mari arși în structuri neconforme nevoilor marelui ars, fără să se mai teamă de consecințe medico-legale”, explica, anul trecut, medicul Elena Copaciu.
Mai multe despre acest subiect
De ce numai la Floreasca pot fi tratați pacienții cu mari arsuri? De ce transferurile în străinătate au fost limitate de ex-ministrul RafilaCazul Floreasca | Schimbă ministrul Sănătății ordinul pentru tratarea marilor arși și trimiterea lor în străinătate? Ce se întâmplă acumVerificările de la Spitalul Floreasca indică nereguli grave, riscante pentru pacienți. Șeful Centrului de Arși, demis. Urmează noi inspecțiiSchimbarea ordinului privind tratarea marilor arși a venit după incendiul stației neconforme de GPL de la Crevedia, din august 2023, când două persoane au murit și alte 56 au fost rănite.
Infecțiile nosocomiale de la Floreasca
Cazul pacientei Lavinia Vlad, dezvăluit de Europa Liberă pe 28 iulie, a scos la iveală mai multe nereguli de la Spitalul Floreasca.
Potrivit raportului Inspecției Sanitare, văzut de Europa Liberă, Centrul pentru Arși are probleme grave în organizarea spațiului în care sunt îngrijiți marii arși: de la trecerea sub tăcere în diverse acte medicale a infectării din spital, până la inexistența unui spațiu special dedicat dezinfectării instrumentarului, dar și a tărgilor, cărucioarelor și a altor dispozitive medicale.
Totodată, după mediatizarea cazului a determinat și aparținătorii altor pacienți să povestească propriile experiențe din unitatea sanitară.
Europa Liberă a dezvăluit luni, 11 august, că nu doar la Centrul pentru arși au existat cazuri de infecții nosocomiale, ci și la Clinica de Chirugie Cardiovasculară, unde un pacient a murit în decembrie 2024 după ce în organismul său au fost descoperite infecții.
Pacientul decedat toamna trecută, Marin Vlase, a fost internat la etajul 6 al aceluiași corp de clădire, la Chirurgie Cardiovasculară, până pe 1 decembrie 2024.
Bărbatul de 72 de ani avea și alte infecții nosocomiale (luate din spital). El și alte două paciente s-au infectat unii pe alții, acuză rudele acestora.
În doar câteva săptămâni, cei trei au fost depistați cu două dintre cele mai periculoase bacterii intraspitalicești: Acinetobacter baumannii și Klebsiella pneumoniae.
Toți trei au murit în decurs de trei săptămâni - cele două paciente, în noiembrie 2024, bărbatul - pe 1 decembrie 2024.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.