Comisia Europeană alocă României 16,68 miliarde de euro, prin intermediul instrumentului financiar „Acţiunea pentru securitatea Europei" (SAFE). România primește astfel a doua cea mai mare sumă distribuită unui stat membru, după Polonia.
Instrument financiar al Uniunii Europene, cu o valoare totală de 150 de miliarde de euro, SAFE este creat pentru a sprijini statele membre să facă investiţii rapide şi importante în industria şi tehnologia de apărare. România poate astfel împrumuta miliarde de euro în condiţii foarte avantajoase, la dobânzi mici, la jumătate față de cele pe care le plătește în prezent.
„Astăzi se încheie toate procedurile prin care Guvernul pregătește aplicația de finanțare, în valoare de 16,6 miliarde de euro din care 4,2 miliarde de euro finanțări alocate pe infrastructură și peste 12 miliarde de euro dotări pentru Armată, MAI celelalte forțe din sistemul de apărare națională”, a anunțat vineri premierul Ilie Bolojan într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria.
Proiectul propus de România, care va fi discutat și în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării săptămâna viitoare, prevede finanțarea capetelor din Autostrada Moldovei, dar şi ca jumătate din dotările finanţate prin acest program să fie produse în România.
„Una din țintele pe care le-au avut colegii noștri a fost acelea de a obține ca 50% din ceea ce se livrează să fie produs în România și această prevedere este foarte importantă. Asigură atât colaborarea industriei naționale de armament, dar și a industriei private din România cu companii importante producătoare, care își vor localiza direct sau indirect, prin parteneri, producția în România”, a spus Bolojan.
Peste 90% din suma alocată pentru transporturi va fi folosită pentru finanțarea capetelor din Autostrada Moldovei: Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret.
„Pe componenta de transporturi, cea mai importantă alocare - peste 90% - se referă la capetele de autostradă dinspre Moldova care nu mai aveau finanțare. Este vorba de legătura dintre Pașcani pe lângă Iași cu Ungheni cu Republica Moldova și, de asemenea, de legătura cu Ucraina, Pașcani pe lângă Suceava până la Siret”, a spus premierul.
Cât privește lucrările care se desfășoară în prezent pe tronsonul dintre București și Pașcani, acestea vor putea fi continuate în anii următori în așa fel încât, cel mai târziu în 2029-2030, aceste tronsoane de autostradă sau drumuri expres să fie finalizate, iar nordul României să fie conectat de sud atât pe relația Ucraina-București, cât și pe relația Republica Moldova-Iași-București.
Îți mai recomandăm PNRR-ul, aprobat de Bruxelles. România va încasa încă 10,7 mld euro până la finele lui 2026. Priorități: Autostrada Moldovei și reforma ANAFDupă ce va fi aprobată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care se va întruni luni, la Palatul Cotroceni, aplicația de finanțare va fi comunicată Comisiei Europene.
„Estimăm ca cel târziu la finalul primului trimestru de anul viitor să știm proiectele care vor fi finanțate prin acest program”, a spus premierul, care a dat asigurări că licitațiile organizate vor avea finanțare asigurată.
În paralel, Guvernul va continua negocierile cu firmele care vor furniza dotări pentru Armata României, precum și cu țările cu care România face achiziții în comun.
Premierul a făcut și lista avantajelor acestei aplicații de finanțare:
- asigură dotarea armatei și respectă obligațiile asumate față de NATO și SUA privind creșterea contribuției la bugetul de apărare;
- susține industria de apărare și integrează companiile românești private în lanțul valoric al industriei europene de apărare;
- 50% din ce se livrează va fi produs în România, cel puțin aceasta este ținta pe care și-a propus Guvernul să o obțină;
- scăderea deficitului, creșterea controlului bugetar;
- creditul la dobânzi este la jumătate față de ceea ce plătește România în prezent, cu rambursare 40 de ani și o perioadă de grație de 10 ani.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI