Anul universitar 2025-2026 | Burse mai mici și fără transport gratuit. Președintele ANOSR: Munca în timpul studiilor duce la abandon

Ministerul Educației și Cercetării nu a calculat deocamdată fondul de burse pentru studenți.

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, MEC susține că va calcula fondul de burse după ce universitățile vor transmite numărul de studenți înrolați în anul universitar 2025-2026.

În România, sunt acreditate 52 de universități de stat, civile și militare, și 35 de universități particulare.

Măsurile de austeritate – mai exact, tăierea burselor și a gratuității la transportul feroviar – i-au nemulțumit pe studenți.

În timpul verii, studenții au organizat mai multe proteste în orașele universitare și au trimis mai multe sesizări către Ministerul Educației și către Guvern.

Calculul burselor

Ministerul Educației a propus ca din această toamnă să nu ia în considerare articolul 149 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, prin care valoarea costului standard pentru fondul de burse şi protecţie socială în lei/lună/student era echivalentul a 10% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată (4.050 de lei).

Acum bursele vor fi calculate ținând cont de salariul minim net pe economie (2.575 de lei), ceea ce va însemna o scădere cu 40%.

Însă, din acest an universitar, indiferent de tipul lor, bursele sunt acordate doar pe perioada desfăşurării cursurilor și a sesiunilor de examene și numai pentru studenţii de la învăţământul cu frecvenţă înmatriculaţi pe locurile finanţate de la bugetul de stat.

În august, studenții de la Asociația Națională a Organizațiilor de Studenți din România au trimis o analiză la Ministerul Educației, guvern și administrația prezidențială în care spuneau că, pentru anul trecut Ministerul Educației, a alocat 961.001.880 lei pentru fondul de burse.

Necesarul, însă, era de peste 1.355.000.000 lei - adică o diferență de aproape 400 de milioane de lei.

Ei au cerut ca Ministerul Educației să revină la vechea formulă de calcul, însă cererea lor a rămas fără vreun răspuns.

Fondul de burse, precizează ministerul, va fi calculat pe baza costului standard per student și va fi repartizat apoi către universități. Acestea pot să stabilească regulile prin care distribuie bursele și chiar să crescă suma venită de la Ministerul Educației, prin alocarea de fonduri proprii.

O economie de 0,2 din PIB?

De asemenea, Ministerul Educației a reglementat modul în care se pot cumula bursele.

În anul universitar trecut, studenții români care plecau câte un semestru sau mai mult la studii în străinătate, în programe de tip Erasmus, plătite de guvern cu fonduri europene, puteau să aibă în continuare și burse de performanță sau speciale în România. Această facilitate a fost eliminată – cât timp studenții vor merge la cursuri în străinătate, bursa de performanță/specială din România nu va mai fi acordată.

Ministerul Educației susține că studenții vor putea beneficia în continuare de burse de merit și burse sociale, după criteriile stabilite de universități. Această prevedere se aplică exclusiv celor de la buget.

„Anul universitar începe cu un regres nemaiîntâlnit, cu cuantumuri mai mici ale burselor și un nou an în care transportul este însoțit de piedici birocratice, existând limitarea aplicării reducerii doar pe o rută - între centrul universitar și localitatea de domiciliu”, spune Sergiu Covaci, președintele ANOSR, pentru Europa Liberă.

El susține că bursele oricum nu ajungeau pentru acoperirea cheltuielor zilnice, iar studenții aveau nevoie de alte venituri sau de susținere din partea părinților.

„Însă, știm deja de câțiva ani că munca în timpul studiilor afectează performanța studenților, dar și că este un factor care generează abandonul universitar. Așadar, aici ne aflăm: în fața unui an universitar sacrificat, în care, alături de provocările eterne legate de locurile de cazare, chiriile scumpe din orașe și traiul costisitor din centrele universitare, se adaugă și reducerea de sprijin acordat studenților pentru a își parcurge studiile”, arată Sergiu Covaci.

Președintele ANOSR susține că niciodată nu a existat cadrul legal care să împiedice studenții de pe locurile cu taxă să beneficieze de burse.

„După calculele noastre, numărul de studenți beneficiari de burse va scădea, ca urmare a diminuării fondului de burse, cu peste 44.000”, mai spune Sergiu Covaci.

Studenții afirmă că economia făcută la buget va fi de 0,2% din valoarea deficitului bugetar.

Studenții au solicitat guvernului și Ministerului Educației să adopte mai multe măsuri în sprijinul lor:

• să revină la alocarea fondului de burse pe toată durata anului calendaristic (12 luni);
• să crescă procentului din salariul minim net din care se calculează valoarea costului standard pentru constituirea fondului de burse de la 10% la 17,5%, pentru a reveni la o valoare a fondului de burse alocat similară cu cea din 2024, când valoarea costului standard reprezenta 10% din salariul minim brut;
• să acorde burse din bugetul de stat și studenților înmatriculați pe locuri cu taxă;
• să crească nivelul contribuției din fonduri proprii a instituțiilor de învățământ superior la fondul de burse, pentru a suplimenta numărul de burse acordate, îndeosebi în vederea acoperirii solicitărilor studenților eligibili pentru burse sociale.

La fel ca profesorii din învățământul preuniversitar, studenții au anunțat că, luni, 29 septembrie, în ziua deschiderii anului universitar, vor organiza proteste în Piața Victoriei din București, precum și la Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Galați ori Suceava.

Ministrul Daniel David le-a spus studenților să își ia un job part-time

În luna august, ministrul Daniel David a participat la Forumul Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România și a spus că studenții pot să muncească.

„Nu vreau să vă supăr, dar cumva poate că m-aş gândi să îmi iau un job part-time. Știu, noi nu avem cultura asta, dar eu sunt mai familiarizat un pic cu mediul american, în care studenții au un job part-time, nu doar peste vară, când nu au cursuri, uneori și pe parcursul anului”, a declarat Daniel David.

Datele de la Ministerul Educației arată că rata abandonului universitar pentru ciclul de licență a ajuns la aproape 48%.

În luna aprilie, Ministerul Educației a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de Guvern privind organizarea și finanțarea Programului Național de Reducere a Abandonului Universitar. Atunci ministrul Educației spunea că universitățile vor avea la dispoziție 100 de milioane de euro pentru oprirea abandonului universitar.

Un raport OEDC din septembrie 2024 arată că 22% dintre tinerii între 18 și 24 de ani nu sunt angajați și nici nu studiază, asta în timp ce media OECD este de 14%.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.