„Anghel Saligny”. Guvernul a dărâmat podul prin care pompează miliarde în orașe și comune și acum se chinuie să-l repare

Marți, 10 iunie 2025, inima Bucureștiului devenea un imens șantier.

„Refacem și consolidăm Planșeul și Pasajul Unirii” și „Ne cerem scuze pentru disconfortul creat pe perioada lucrărilor” sunt anunțurile care pot fi citite, din loc în loc, și care dovedesc că, în sfârșit, una dintre cele mai importante lucrări de infrastructură urbană din țară a început.

În valoare de 750 milioane de lei (150 de milioane de euro) și cu termen de execuție finalul anului 2028, contractul de finanțare este asigurat prin Programul „Anghel Saligny”.

Utilajele lucrau pe 25 iulie la consolidarea Planșeului Unirii

Pe 18 iulie 2025, la mai puțin de 40 de zile de când utilajele găureau planșeul, premierul Ilie Bolojan anunța sistarea unei bune părți a finanțării proiectelor din acest program.

„Suntem în situația în care nu mai putem asigura toate finanțările pentru proiectele asigurate din bugetul de stat”, spunea premierul. El argumenta că investițiile prin Programul „Anghel Saligny” vor fi prioritizate „în așa fel încât să continue să fie finanțate proiectele care au un stadiu de maturitate avansat”.

Alături de el, confirma datele Cseke Attila – ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), care are în subordine programul.

Conform anunțului inițial al premierului, urmau să fie continuate doar proiectele de drumuri realizate în proporție de 80% și cele de apă, canalizare și gaze construite în proporție de peste 40%.

Conform algoritmului guvernamental, lucrările de la Planșeul Unirii și alte peste 3.000 de șantiere din întreaga țară urmau să fie abandonate.

Realitatea din teren contrazice însă anunțul transmis de Palatul Victoria. Iar în prezent – după opoziția PSD – nu e clar dacă și în ce formă propunerea premierului Bolojan va fi pusă în practică.

Scurtă analiză a Programului „Anghel Saligny”

Lansat în 2021 de guvernul condus de Florin Cîțu, cu un buget anunțat de 50 miliarde lei până în 2028, Programul „Anghel Saligny” își propunea modernizarea comunităților locale prin investiții în infrastructura locală. Mai exact, e vorba de drumuri județene și locale, rețele de apă și canalizare, stații de epurare a apei ori extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale.

Își propunea asigurarea accesului la servicii esențiale pentru întreaga populație, creșterea calității vieții și evitarea riscului de depopulare în comunitățile subdezvoltate.

Anii au trecut, inflația a crescut, iar valoarea totală a proiectelor aprobate a crescut și ea, la 53 de miliarde de lei, conform ultimului raport publicat de MDLPA pe 31 martie 2025.

Numărul total de proiecte aprobate ajungea la 4.945, la acel moment. Pentru 3.959 dintre ele au fost semnate contracte de finanțare.

Tot până pe 31 martie, suma totală decontată a atins 17,4 miliarde lei. Au primit deconturi (parțiale sau totale) 2.950 de proiecte.

355 de proiecte erau deja finalizate. 1.394 au decontat între 50% și 99% iar 1.201 au decontat sub 49%.

Nu se făcuse încă niciun decont pentru 1.009 proiecte, în valoare de 11 miliarde de lei; fie pentru că nu acestea nu începuseră, fie că erau incipente și nu facturaseră lucrările deja executate.

Notificarea care a produs panică

Pe 18 iulie 2025, cu puțin timp înaintea conferinței de presă comune la care premierul Ilie Bolojan și ministrul Cseke Attila anunțau suspendarea finanțărilor prin Programul „Anghel Saligny”, mai multe primării din țară primeau o notificare.

Documentul Ministerului Dezvoltării referitor la suspendarea finanțării proiectelor incluse în programul „Anghel Saligny”.

Venea din partea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, era semnată de ministru și-i anunța pe primari că „nu se vor mai lua în considerare solicitările de transfer depuse în platforma electronică începând cu data prezentei”.

În traducere, cererile de plată pentru „Anghel Saligny” erau suspendate.

Una dintre notificări a ajuns la primăria Tomești, o comună cu 14.000 de locuitori din imediata apropiere a municipiului Iași.

Localitatea are în derulare două proiecte: o rețea de canalizare în valoare de 26 de milioane de lei și extinderea rețelei de gaze, în valoare de trei milioane de lei. Ambele realizate în proporție de aproximativ 30%.

„I-am spus constructorului să pună lucrarea în siguranță – ceea ce a început să facă deja, să astupe șanțurile”, a declarat pentru Europa Liberă Ștefan Timofte (PNL), primarul comunei Tomești.

180 de km mai la sud, în comuna gălățeană Matca (12.000 de locuitori), constructorul nu a așteptat să-i spună nimic primarul: și-a strâns muncitorii și utilajele și a plecat, după ce l-a auzit pe premier vorbind.

„Mai avea șanțurile și al doilea strat de asfalt de turnat, dar a strâns tot. A spus că-i e frică că n-o să-și mai primească banii”, a explicat reacția constructorului primarul Gheorghe Marin (PSD). Lucrarea – un drum de 15 km, în valoare de 26 de milioane de lei, este executată în proporție de aproximativ 70%.

„Închidem săpăturile cât putem, ca măsură de siguranță”, spune și Nicolae Cocoș (PNL), primarul comunei sibiene Boița (1.500 de locuitori).

În valoare totală de 12 milioane de lei, drumul reabilitat în localitatea sa este realizat în proporție de 50%.

În ciuda panicii din multe comune, în Capitală situația „Anghel Saligny” este privită cu optimism.

„Din informațiile care există până în acest moment, lucrările de la Planșeul Unirii nu vor fi suspendate și vor continua”, a declarat pentru Europa Liberă Violeta Boeriu, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Sector 4, administratorul șantierului.

„Lucrările merg foarte bine, suntem în grafic, solul se comportă foarte bine, din ce am înțeles de la specialiști, astfel încât, dacă totul este în regulă, la începutul lunii septembrie sau în luna septembrie, undeva în apropierea începerii noului an școlar, circulația pe Splaiul Independenței să fie redeschisă, cel puțin pe o bandă”, susține Boeriu.

Mai întâi notificări, apoi analize

În urma anunțului de reducere a finanțărilor, din 18 iulie, mai mulți primari și lideri politici au protestat.

Pe 23 iulie, președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, anunța o analiză.

„Încercăm să prezervăm o parte din aceste investiții, niciun proiect să nu fie înghețat”, declarat Grindeanu într-o conferință de presă.

„Suntem într-o perioadă în care s-a început a se lucra la rectificare. Orice economisire care se poate face pe alte componente, noi, de la PSD, am transmis că vrem să le transferăm pe «Anghel Saligny»”, a declarat președintele interimar al PSD.

Sorin Grindeanu a promis că fiecare președinte de Consiliu Județean sau prefect va avea discuții aplicate la Ministerul Dezvoltării în următoarele două-trei săptămâni.

„Va fi discutat fiecare proiect, stadiul acelui proiect, în ce mod vom reuși să le conservăm pe cele care sunt în stadiu incipient, astfel încât să nu avem niciun proiect înghețat”, a adăugat Grindeanu.

Vineri, 25 iulie, ministerul Dezvoltării a publicat, în consultare, un proiect de act normativ necesar pentru a prioritiza investițiile finanțate din bugetul național, în vederea eficientizării utilizării fondurilor.

„Aceste măsuri sunt necesare pentru reevaluarea priorităților investiționale la nivel central și local și ca o măsură de ajustare strategică, utilă pentru menținerea echilibrului bugetar și asigurarea sustenabilității finanțelor publice”, a anunțat ministrul Cseke Attila.

Conform acestuia, prin modificări legislative, se vor concentra resursele financiare către programe prioritare, cu un grad de execuție ridicat și impact semnificativ, fără a compromite obiectivele majore de dezvoltare națională.

În paralel, semnatarii proiectelor din „Anghel Saligny” au fost notificați să trimită, până vineri, care este stadiul lucrărilor aflate în desfășurare și să estimeze un necesar de finanțare.

„Probabil că și-au dat seama că nu pot opri brusc aceste aceste proiecte. Sunt firme care și-au angajat oameni special pentru asta, ce fac, îi trimit acasă? Au utilaje închiriate, materiale cumpărate pe stoc”, enumeră câteva dintre probleme Ștefan Timofte (PNL), primarul comunei Tomești.

Întrebată joi, în acest context, ce se întâmplă cu finanțările și cu plata lucrărilor executate dar nefacturate, purtătoarea de cuvânt a Guvernului a transmis că va fi un anunț pe această temă în scurt timp.

„În cursul săptămânii viitoare vor fi luate deciziile”, a răspuns Ioana Dogioiu la întrebarea Europei Libere.

În timp ce Ministerul Dezvoltării lansează dezbateri publice la o săptămână după ce a anunțat suspendarea finanțărilor, notificările transmise primarilor să nu mai ceară bani sunt în continuare în vigoare, nefiind anulate de vreo altă dispoziție.

Situația Programului Anghel Saligny

Conform unei analize Expert Forum cu datele raportate de MDLPA, pănă la 31 martie 2025:

• 39,6 miliarde lei au fost aprobate pentru comune; acestea au contractat 33 miliarde și au decontat 14 miliarde (41% din valoarea contractată).
• consiliile județene au aprobat proiecte de 5,5 miliarde lei, au contractat 4,7 miliarde și au decontat 1,5 miliarde. Deconturile reprezintă 27% din suma aprobată și 32% din suma contractată;
• pentru municipii s-au aprobat 2,9 miliarde, acestea contractând 2,3 miliarde și decontând 1,2 miliarde (52% din cât au contractat și 41% din valoarea proiectelor aprobate);
• orașele au decontat 1,2 miliarde lei, reprezentând 37% din valoarea proiectelor contractate (3,2 miliarde) și 30% din valoarea proiectelor aprobate (3.9 miliarde).

• județele cu cele mai multe proiecte cu stadiul de decontare zero sunt Hunedoara (53), Mureș (40) și Olt (39). Cele mai puține astfel de proiecte se regăsesc în Iași / Suceava (14) și Galați (5);
• Vasluiul cu 27, împreună cu județele Buzău și Argeș (21 fiecare) au cele mai multe proiecte finalizate. La finalul listei găsim județele Tulcea / Arad (3) și Brașov (2);
• valoarea totală a deconturilor este cea mai ridicată în Iași (787 milioane lei), Argeș (741), și Teleorman (713). Cel mai puțin au decontat județele Ilfov (153 milioane lei), Covasna (152) și Brașov (121).

În București au fost aprobate 30 de proiecte, în valoare de 928 de milioane de lei. Din această sumă, 838 milioane de lei au fost deja puse la bătaie în diferite proiecte.

Sectoarele 1 și 5 au câte un proiect fiecare, Sectorul 4 are două (incluzând Plafonul Unirii), Sectorul 3 are șapte, Sectorul 2 are nouă, iar Sectorul 6 are cele mai multe – zece.

Dintre acestea, doar zece (33%) au fost contractate – adică s-au materializat într-un contract atribuit – mult sub media națională la nivel județean.

Sectorul 4 este singurul care are toate proiectele contractate. Sectoarele 1, 2 și 5 nu au, în schimb, niciun proiect contractat.

Deconturile efectuate pentru proiecte în municipiul București însumează aproximativ 66 milioane lei, adică 8% din suma contractată. Acești bani au mers către doar patru proiecte, dintre care două sunt finalizate (Sectoarele 3 și 6).

„Între firmele care au primit multe contracte de la primării și consilii județene se regăsesc câștigători cu profil politic sau care au fost implicați în dosare penale”, arată raportul Expert Forum din 30 iunie 2024.

„Deși nu există interdicții legale, cu excepția celor legate de conflicte de interese, pentru acest tip de societăți de a participa la procedurile de achiziție, apropierea de mediul politic prin acționari, asociați, fondatori, familie, grupuri de interese etc poate fi unul dintre motivele pentru care câștigă multe contracte decât ar fi făcut-o în mod normal. Cel mai probabil, problema politizării nu este specifică numai acestor fonduri, întrucât multe dintre aceste societăți prestează servicii sau execută lucrări și în cadrul altor programe cu finanțare națională sau europeană”, concluzionează Expert Forum.

La 31 martie, în topul constructorilor conduceau (ca valoare totală proiecte în care este parte compania ca lider de asociere sau singură:

• Cornell's Floor - 40 proiecte - 506,8 mil lei;
• Danlin XXL – 46 proiecte - 426 mil lei;
• Mega Edil - 18 proiecte -348 mil lei;
• Citadina 98 - 10 proiecte - 235,1 mil lei;
• Valah Construct Grup – 20 de proiecte - 224,3 mil lei

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.